Unitatea transatlantică în contextul războiului din Ucraina a fost „o surpriză strategică pentru Rusia”, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Iohannis a reiterat în acest context că „războiul iraţional pornit de Rusia pe 24 februarie nu este o agresiune doar la adresa Ucrainei, ci un asalt în toată regula la adresa valorilor şi principiilor noastre fundamentale, ale arhitecturii securităţii euro-atlantice”.
„Prezența dumneavoastră la București subliniază rolul principal al României, de promotor activ al securității și stabilității la intersecția a două zone de interes strategic pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și respectiv Balcanii de Vest.
Războiul irațional lansat de Rusia la 24 februarie constituie nu doar o agresiune împotriva Ucrainei, dar și un asalt frontal la adresa valorilor și principiilor fundamentale care susțin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forței noastre colective, a hotărârii și a valorilor democratice.
La nouă luni de la începerea conflictului din Ucraina, unele concluzii au devenit evidente. Două consecințe distincte au devenit foarte clare. Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidențiază faptul că regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euroatlantică și stabilitatea globală.
Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai hotărâți să protejăm valorile noastre de bază: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni să își aleagă prietenii și aliații.
Unitate înseamnă și solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, de o manieră coordonată. Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar.”, a declarat Klaus Iohannis înaintea reuniunii cu reprezentanții țărilor NATO.
Iohannis a vorbit despre susţinerea pe care ţara noastră a acordat-o Ucrainei.
„România, ca stat membru NATO şi UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenţei umanitare substanţiale din România şi din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor şi a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România. Aceste eforturi de sprijin trebuie să continue să figureze cu prioritate pe agenda transatlantică”, a punctat Iohannis
Jens Stoltenberg, liderul NATO, a aterizat la București, unde va participa la Reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO. Tot luni, acesta va avea discuții tete-a-tete cu Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Consultările dintre ministrul Bogdan Aurescu și secretatul de stat Antony Blinken vor marca aniversarea „Parteneriatului Strategic România-SUA”.
Oficialul MAE va reitera interesul României, ca Partener Strategic al SUA, pentru înregistrarea de progrese concrete în ce privește accederea țării noastre în programul Visa Waiver. De asemenea, vor fi abordate evoluțiile recente în materie de securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre și securității pe Flancul Estic al NATO, ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și eforturile comunității transatlantice de a gestiona impactul acesteia asupra securității regionale și a stabilității globale.