Plenul CCR a dezbătut în şedinţa de marţi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.71 alin.(2) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ridicată direct de Avocatul Poporului.
„Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a constatat că dispoziţiile art.71 alin.(2) teza întâi din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, sunt constituţionale în măsura în care se aplică judecătorilor Curţii Constituţionale care au exercitat această funcţie, indiferent de data pensionării”, se arată într-un comunicat al CCR.
Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) privind Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR care prevăd că ‘judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionarii sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii’.
În sesizare se arată că, din verificarea legislaţiei în materie, precum şi din discuţiile purtate cu foşti judecători ai Curţii Constituţionale, a reieşit că aceste dispoziţii se aplică în mod discriminatoriu, încălcându-se în acest fel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
„În acest sens, s-a reţinut că se creează un tratament discriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică – judecători ai Curţii Constituţionale – în funcţie de un criteriu insuficient determinat şi anume dacă data stabilirii dreptului la pensie sau a recalculării pensiei este data încetării mandatului sau poate fi ulterioară”, se susţine în sesizarea semnată de Valer Dorneanu.
‘Din textul de lege menţionat, reiese că pensia de serviciu prevăzută pentru judecătorii Curţii Constituţionale se stabileşte în considerarea statutului constituţional şi legal al acestora. O primă condiţie pentru stabilirea acestui drept este ca o persoană să fi avut un mandat de judecător al instanţei constituţionale. O a doua condiţie pentru acordarea acestei pensii speciale este îndeplinirea condiţiilor de pensionare sau existenţa unei pensii anterior stabilite, de alt tip, după caz. Aşadar, legiuitorul recunoaşte dreptul la această pensie de serviciu atât ca pensie iniţială, cât şi ca pensie recalculată. Momentul pensiei anterior stabilite poate fi diferit, în funcţie de vârsta judecătorului. Astfel, pot exista situaţii în care judecătorii Curţii Constituţionale sunt pensionari înainte de începerea mandatului, altele în care dobândesc o pensie, de exemplu, în sistemul public sau ca magistrat, în perioada mandatului sau după încetarea acestuia’, explică autorul sesizării.
Potrivit Avocatului Poporului, un tratament egal presupune ca ‘recalcularea pensiilor anterior stabilite’ să se facă în toate cazurile în care pensia de judecător al Curţii Constituţionale nu este pensia iniţial stabilită, respectiv să nu se distingă în funcţie de momentul stabilirii pensiei iniţiale, alta decât cea de judecător al instanţei de contencios constituţional (înainte de mandat, în timpul mandatului sau după încetarea mandatului) şi nici în funcţie de momentul în care persoana îndreptăţită, fost judecător al CCR, solicită recalcularea pensiei în plată.
‘Cu toate acestea, în fapt, acest text de lege a condus la următoarele variante de interpretare şi aplicare: stabilirea pensiei de serviciu, la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, la încetarea mandatului şi recalcularea pensiei stabilite înainte sau în timpul exercitării mandatului de judecător al Curţii Constituţionale sau la data încetării mandatului. Din cauza neclarităţii dispoziţiilor legale criticate, ipoteza în care, după o perioadă de la încetarea mandatului, un judecător al Curţii Constituţionale dobândeşte o pensie, alta decât cea prevăzută de art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi apoi solicită recalcularea dreptului său la pensie ca pensie de serviciu cuvenită unui judecător al Curţii Constituţionale, a fost exclusă, ceea ce creează un tratament discriminatoriu
între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică – judecători ai Curţii Constituţionale – în funcţie de un criteriu arbitrar, data stabilirii dreptului la pensie sau a recalculării pensiei, fără justificare obiectivă şi rezonabilă’, se menţionează în sesizare.
AP susţine că, în plus, excluderea celor aflaţi în ipoteza recalculării dreptului la pensie după o perioadă de la încetarea mandatului atrage şi vătămarea dreptului acestora la pensia prevăzută de art. 71 alin. (2) din Legea 47/1992.
Autorul sesizării subliniază că din logica textului de lege analizat reiese că acesta poate fi constituţional în măsura în care nu exclude posibilitatea recalculării pensiei, indiferent de momentul stabilirii iniţiale a acesteia, după o perioadă de timp de la încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale, în condiţiile în care persoana îndreptăţită satisface cele două exigenţe majore, respectiv să fi avut un mandat de judecător al instanţei constituţionale şi existenţa unei pensii anterior stabilite, de alt tip.
‘Concluzionând, considerăm că prevederile art. 71 alin. (2) din Legea 47/1992 sunt constituţionale în măsura în care se înţelege că data stabilirii/recalculării pensiei este ulterioară încetării mandatului de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de data concretă la care judecătorul CCR solicită stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie prevăzute de acest text de lege, precum şi de data acordării pensiei iniţiale şi de tipul acesteia’, se mai spune în document.