COMORILE României. LISTA animalelor rare care ar putea să dispară şi din ţara noastră FOTO

 Iată o parte din animalele ameninţate de la noi din ţară, conform listei alcătuite de cercetător pentru National Geographic România.

1. Zimbrul (Bison bonasus) a dispărut de peste 250 de ani din ţara noastră. În România existau, până de curând, circa 40-50 de indivizi în captivitate, însă în martie 2012 cinci indivizi au fost eliberaţi în natură.

2. Hoitarul (Neophron percnopterus). Nu mai cuibăreşte în România, însă 1-2 exemplare mai apar periodic în Dobrogea din Bulgaria.

Alte articole

Cătălin Scărlătescu și-a cumpărat casă de vacanță: „N-am visat niciodată că voi sta în pustietatea aia. Cum se întunecă, nu mai găsești pe nimeni pe stradă”

Incendiu de proporții în Delta Dunării. Flăcările s-au extins pe o suprafaţă de 50 de hectare

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis). În prezent, aproape 90% din populaţia mondială iernează în zona de coastă a României şi în nordul coastei Bulgariei, în doar câteva locuri precum Lacul Techirgiol.

4. Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) este cel mai mare şarpe din România, inofensiv, cu exemplare care ajungeau până 2.5 metri lungime. Populaţia totală din prezent ar putea fi de doar câteva zeci de indivizi.

5. Morunul (Huso huso). Barajul de la Porţile de Fier, poluarea Dunării, braconajul pe scară largă din România şi pescuitul excesiv au distrus specia. Deşi se fac eforturi de milioane de euro pentru repopulare, în ţara noastră mai există doar câteva mii de adulţi.

6. Aspretele (Romanichtys valsanicola) este o specie fosilă unică, endemică pentru România şi descoperită doar în 1957. Aspretele era considerat posibil extinct, însă un exemplar a fost capturat în 2011.

7. Boa de nisip (Eryx jaculus) Până în 2012, specie era considerată dispărută din România, întrucât nu mai fusese văzută din 1986 la Cochirleni în Dobrogea. În 2012 a fost descoperit un nou exemplar al acestei specii, de  în sudul ţării, însă era mort.

8. Râsul (Lynx lynx). Populaţia din România este estimată la circa 1.300 de indivizi şi reprezintă cea mai mare populaţie din Uniunea Europeană. Animalul este protejat, însă este în continuare vânat.

9. Dihorul pătat (Vormela peregusna) este o specie rară în România, fiind doar circa 500 de indivizi, în Dobrogea. România are singurele populaţii din Uniunea Europeană.

10. Nurca europeană (Mustela lutreola). Numărul exemplarelor este necunoscut, probabil maxim 1.000 în România. Delta Dunării este ultima zonă din România şi cea mai importantă arie de supravieţuire pentru această specie din Europa în afară Rusiei. Din păcate, nurca europeană este braconată în continuare.

11. Hamsterul românesc sau grivanul mic (Mesocricetus newtoni). Mai există doar circa 2.000 de indivizi, însă nu există date recente concrete şi populaţia este considerată în declin în România. Este o specie endemică pentru o zonă mică din Dobrogea şi nordul Bulgariei.

 
Aceste animale ar putea fi, însă, salvate, dacă ar exista interes şi s-ar depune efort. Autorităţile ar putea oferi o „protecţie efectivă împotriva pericolelor deja cunoscute şi sprijinirea şi încurajarea cercetării pentru a înţelege mai multe despre populaţiile rămase, despre necesităţile lor de viaţă şi impactul uman, precum şi testarea unor metode de protecţie„, a precizat Silviu Petrovan pentru ROMÂNIATV.NET.

Autorităţile nu sunt, însă, singurele care pot influenţa soarta acestor animale deosebite. Şi oamenii de rând se pot implica în protecţia lor. Trebuie, în primul rând, să le pese, spune cercetătorul român. „Să se intereseze continuu, să facă presiuni asupra autorităţilor, să ceară oprirea dezastrului din unele păduri şi reîmpăduriri de urgenţă, să ceară pedepse mai serioase şi verificări mai multe pentru tăieri ilegale şi braconaj şi nu în ultimul rând să sprijine reintroducera unor specii dispărute”.

Protecţia acestor animale ar putea aduce numai beneficii României. „Ce nu înţeleg mulţi dintre cei cu funcţii de conducere de la noi este că multe dintre speciile aflate astăzi într-o stare gravă în România sau deja dispărute ar putea aduce beneficii foarte importante la buget prin încurajarea turismului în zone naturale. Câţi oameni şi din ţară şi străinătate nu ar dori să vadă zimbri liberi în păduri sau vulturi imenşi zburând pe cer, sau un şarpe boa în România? Finlanda face milioane de euro anual din turismul pentru a vedea urşi în natură deşi au o populaţie mult mai mică decât România. Partea bună e că s-a început şi la noi cu castorul şi foarte timid şi cu zimbrii anul trecut”, spune Silviu Petrovan.

Din păcate, România a exterminat, însă, în câteva zeci de ani în secolul al XX-lea toate cele 4 specii de vulturi din ţară noastră, nu doar hoitarul, ci şi zăganul vulturul pleşuv şi cel negru. „Dacă vrei astăzi să vezi oricare din aceste specii trebuie să mergi în Spania, Portugalia sau chiar şi Bulgăria însă la noi nu mai există pentru că au fost împuşcate şi otrăvite deşi nu produceau nici un fel de pagube”, atrage atenţia expertul.

„Este aberant şi scandalos ca România în 2013 să facă export pe scară largă de buşteni, păleţi şi cherestea către ţări care îşi protejează pădurea precum Austria şi Japonia. În loc să aducem turişti să admire pădurea şi speciile extraordinare de acolo, noi facem turism de de masă de vânătoare şi exportăm buşteni. Nu export de mobilă, ci de copaci de peste 50 de ani în care toată forţa de munca intră în salarii mizerabile pentru cei câţiva ce taie copacii în pădure. Însă ne amăgim şi discutăm peste tot despre strategii de exploatare durabilă şi sustenabilă„, a afirmat cu mâhnire Silviu Petrovan.