Comisarul Stefan Fule: CE nu sprijină legătura făcută de unele state membre între Schengen şi MCV

„Aş dori să vă mulţumesc în numele preşedintelui /Jose Manuel/ Barroso pentru această oportunitate de a discuta despre MCV. Atunci când România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007, Consiliul UE a recunoscut că există în continuare slăbiciuni în domeniul reformei judiciare şi corupţiei şi, în cazul Bulgariei, şi în ce priveşte crima organizată. Îngrijorarea era că aceste slăbiciuni ar putea împiedica o bună aplicare a legilor şi politicilor europene, precum şi a programelor UE şi că asta îi va împiedica pe români şi pe bulgari să se bucure pe deplin de drepturile lor de cetăţeni europeni. De aceea, Consiliu a decis să înfiinţeze acest MCV, cu patru condiţionalităţi pentru România şi şase pentru Bulgaria, care să ajute CE să monitorizeze progresul” celor două state, a spus Stefan Fule în declaraţia sa din cadrul dezbaterii privind MCV.

El a adăugat că anul trecut, în al cincilea an de MCV, CE a decis să vină cu o evaluare pe termen mai lung. ‘Acest raport a conchis că unele dintre elementele cheie existau atunci când ne referim la legi şi instituţii, aşa încât au început să se concentreze mai degrabă pe discrepanţele în ceea ce priveşte implementarea acestor legi şi reformele necesare. În momentul raportului din iulie s-au ridicat însă întrebări importante legate de independenţa justiţiei în România şi de statul de drept. CE a făcut o serie de recomandări specifice României şi s-a angajat să reanalizeze aceste probleme la sfârşitul anului’, a adăugat comisarul european pentru extindere.

Potrivit acestuia, raportul adoptat în ianuarie a subliniat clar că România a pus în aplicare mai multe măsuri „dar nu pe toate”, aşa încât au existat recomandări suplimentare asupra punctelor unde s-a considerat că este necesar să se înregistreze noi progrese. „CE consideră că MCV s-a dovedit a fi un instrument bun pentru reformă şi a avut un impact tangibil, pentru că multe dintre dintre recomandările sale au inspirat măsurile pozitive luate în statele membre în ultimii cinci ani. Totuşi, trebuie să recunoaştem că acesta este un proces care foarte adesea necesită o schimbare la nivelul societăţii şi nu este realist să aşteptăm rezultate rapide”, a mai afirmat comisarul.

El a subliniat că derularea mecanismului nu a fost ajutată deloc de ‘tendinţa unor state membre să facă o legătură politică între Schengen şi MCV’.

Alte articole

Uniunea Europeană a adoptat miercuri primele măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump

Comisia Europeană suspendă parţial plăţile către România în cadrul PNRR, din cauza pensiilor speciale

„Aş dori, să subliniez aici, încă o dată, că CE nu sprijină această legătură. Procesul Schengen are propriile sale instrumente de evaluare a capacităţii şi MCV nu vrea să înlocuiască aceste instrumente. Mă bucur să văd că Consiliul a salutat încă o dată în această săptămână metodologia, analiza şi recomandările făcute de CE. Concluziile CE în ceea ce priveşte MCV sunt în acord cu opinia publică. Multe dintre subiectele ridicate de acest raport au fost ridicate şi de Comisia de la Veneţia în Consiliul Europei”, a apreciat Stefan Fule.

Oficialul european a reamintit că, vara trecută, un sondaj Eurobarometru arăta că majoritatea cetăţenilor din aceste două ţări considerau că UE a avut un rol pozitiv, şapte din zece oameni apreciind că UE ar trebui să continue MCV-ul până când standardele din România şi Bulgaria sunt comparabile cu cele din alte statele membre.

„CE rămâne în continuare în strânsă legătură cu autorităţile din România şi Bulgaria şi vom prezenta următorul raportul la finalul acestui an. De asemenea, ne vom continua monitorizarea strânsă şi dialogul care este în derulare pentru a consolida reformele şi a ajuta cele două state membre să îndeplinească obiectivele prevăzute prin acest mecanism”, a conchis Stefan Fule.