La Conferinţa ce a reunit 178 de state s-a luat decizia ‘istorică’ de a proteja rechinii decimaţi pentru aripioarele lor, în ciuda opoziţiei unor state care se tem pentru soarta industriei lor piscicole, Japonia fiind aici în capul listei. Astfel, comerţul cu cinci specii de rechin va fi supus unei reglementări stricte ce urmează să intre în vigoare peste 18 luni. Acordul mai prevede şi protejarea diavolului de mare, specie sacrificată pentru branhiile sale.
Dar participanţii la conferinţă nu au fost la fel de îngăduitori şi cu protecţia elefanţilor, deşi 25.000 de exemplare au fost ucise în anul 2011 pentru colţii lor de fildeş. În plus, într-un raport publicat săptămâna trecută de CITES şi alte organizaţii, se atrage atenţia că traficul cu fildeş a crescut de două ori din anul 2007 şi de peste trei ori din anul 1998, scrie Agerpres.
Înaintea conferinţei, comitetul permanent, organul executiv al CITES a cerut statelor din aşa-numitul ‘grup al celor opt’, care favorizează acest trafic, să prezinte planuri de acţiune. Acestea sunt cele trei ţări de origine (Uganda, Tanzania şi Kenya), trei ţări de tranzit (Malaezia, Vietnam şi Filipine) şi principalele două pieţe de consum (China şi Thailanda).
Dar numai şase dintre ele au prezentat proiecte ale unor astfel planuri, China şi Tanzania doar promiţând că le vor elabora. Deşi iniţial s-a vorbit despre posibilitatea adoptării unor sancţiuni împotriva acestor opt ţări, cum ar fi instituirea unui embargou asupra exporturilor, conferinţa s-a limitat să le ceară să prezinte planuri definitive până cel târziu la jumătatea lunii mai, urmând ca situaţia lor să fie reexaminată în vara anului viitor.
Un alt rezultat semnificativ al conferinţei constă în obligarea ţărilor care reuşesc să confişte cantităţi însemnate de fildeş să realizeze teste ADN pentru a determina zona de unde provin elefanţii care au fost sacrificaţi, măsură menită să ajute la identificarea reţelelor internaţionale de traficanţi.
Comunitatea internaţională a eşuat în protejarea elefanţilor, specia emblemă a CITES, consideră organizaţiile non-guvernamentale, aceeaşi situaţie fiind consemnată şi în cazul rinocerilor, o altă specie vânată masiv pentru colţii săi preţioşi.
În urma acestei conferinţe, pe lista speciilor protejate de CITES, adoptată în anul 1975, au fost adăugate încă 300 de specii, între acestea numărându-se un mare număr de broaşte ţestoase. În schimb, propunerea SUA de a interzice comerţul internaţional cu urşi polari, ameninţaţi de topirea calotei arctice, a fost din nou respinsă.