Românii vor plăti în primăvară facturi de 3-4 ori mai mari decât anul trecut. Avertismentul specialiştilor

„Oamenii vor plăti facturi la electricitate de 3-4 ori mai mari decât anul trecut, în primăvară”, spune economistul Adrian Negrescu. Oamenii vor plăti la energie electrică facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, chiar şi la un tarif de 1,3 lei pe kilowatt, ceea ce pentru marea majoritate a populaţiei va fi o problemă majoră, a afirmat miercuri consultantul economic Adrian Negrescu.

„Nu suntem atenţi la economie, ne interesează doar să luăm nişte decizii, din păcate, care să dea bine la televizor, să dea bine în presă. Dar, dincolo de aceste decizii care par la prima vedere pozitive, se ascund multe semne de întrebare legate de cum vor fi implementate aceste noi reglementări de la 1 ianuarie, care va fi efectul lor. (…) Chiar şi la 1,3 lei pe kilowatt, oamenii vor plăti facturi de trei sau chiar de patru ori mai mari decât anul trecut, în primăvară, ceea ce pentru marea majoritate a populaţiei va fi o problemă majoră. Nu mai vorbesc, pe de altă parte, de zona de business, companiile care activau şi care voiau să facă investiţii în acest domeniu şi care îşi văd practic activitatea limitată de acest nou cadru legislativ care a impus nişte măsuri, unele de-a dreptul aberante, legate de profitabilitate şi de modul în care îţi poţi dezvolta nişte investiţii predictibile pe termen mediu şi lung”, a afirmat Adrian Negrescu, la o nouă ediţie a dezbaterilor „Energia în spatele scenei”.

În opinia sa, „exemplul celor de la Enel, de la CEZ, de la Exxon”, va fi urmat şi de alte companii, iar 2023 va fi anul în care mulţi dintre jucătorii străini din piaţa românească să îşi facă exitul, să plece către alte pieţe regionale.

„Se pot duce în Bulgaria, în Ungaria, acolo unde mediul de business este unul mai predictibil şi mai favorabil din prisma protejării banilor investitorilor. Aceste companii nu vin într-o ţară doar pentru a face cifră de afaceri, vor profit – şi ni se pare foarte normal să reuşim măcar să le oferim un cadru fiscal, un cadru de desfăşurare a business-ului, care să le permită să vadă dincolo de ce se întâmplă în lunile următoare, să aibă un cadru stabil pentru următorii 10-15 ani. Ştiţi care este cel mai bun exemplu de mod aberant în care se întâmplă lucruri în piaţa de energie? Din punctul meu de vedere este cazul Hidroelectrica, cea mai mare companie cu cel mai mare potenţial din piaţa românească, care, în acest moment, nu reuşeşte să emită facturi către clienţii săi. Marea majoritate a clienţilor n-au mai primit facturi din luna iunie a acestui an. Gândiţi-vă, suntem în decembrie şi nici măcar în decembrie, acum, nu au fost emise facturi”, a spus consultantul economic
Potrivit acestuia, pentru mulţi dintre clienţii Hidroelectrica care s-au bucurat de preţul foarte mic la energie pe care îl plătesc, probabil primele zile ale anului viitor „vor aduce un adevărat coşmar din punct de vedere financiar”, pentru că va veni o factură care va trebui plătită în termen de 45 de zile şi care va cuprinde toate aceste luni, aproape mai mult de jumătate de an, în care practic nu au fost emise facturi.

Alte articole

Anunţul E.ON pentru toţi cei 3,5 milioane de clienţi din România. Ce se întâmplă cu contractele

Guvernul, împrumuturi de ultimă oră pentru pensii şi salarii. Finanţele au luat 500 milioane de lei de la bănci, din 5 miliarde cât şi-a propus în decembrie

„Anul 2022 a fost cel mai greu an de după revoluţie în piaţa de energie din România, cu multe semnale negative care au bulversat lanţurile economice, au bulversat economia românească într-o perioadă în care inflaţia a tăiat puternic din competitivitatea companiilor româneşti. Vedem, din păcate, din ce în ce mai mulţi investitori care vor să plece din piaţă. Mă refer la aceste semnale transmise de Enel, cel mai mare jucător din piaţa de energie, CEZ-ul care, de asemenea, îşi propune să iasă din piaţă – şi nu mai vorbim de Exxon Mobile care şi-a vândut filiala din România către Romgaz pentru proiectul Neptun Deep”, a mai spus Adrian Negrescu.

În opinia sa, sunt unele „semnale importante” care, pentru investitorii străini, pentru cei care vor să facă bani în sectorul energetic, alături de legislaţia „complet haotică” în 2022 au ridicat şi ridică în continuare multe semne de întrebare legate de investiţii. El a subliniat că marea problemă în momentul de faţă, din perspectiva energetică, este lipsa acută de investiţii în sistem.

Lovitură pentru un milion de români. Ce se întâmplă cu facturile la curent din ianuarie 2023
„Am devenit din ce în ce mai puternic dependenţi de importurile de pe Piaţa Zilei Următoare (PZU), ceea ce este absurd pentru o ţară care are resurse energetice, dar pentru care, iată, nu reuşim să atragem investitori, să impunem practic un mecanism de piaţă care să funcţioneze şi care să aducă acestor jucători în piaţă care pot să facă investiţii profit, pentru că despre asta este vorba până la urmă, dincolo de lucrurile care ţin de predictibilitatea business-ului pe care îl fac acolo. Legea care a fost promulgată aseară (marţi – n. r.) de preşedintele Iohannis vine să ridice şi mai multe semne de întrebare – şi cred că toată discuţia de până acum legată de cele cinci ordonanţe din zona de energie, care au bulversat practic atât populaţia, cât şi companiile, şi-au găsit un fel de bomboană pe colivă cu această decizie luată în Parlament, care vine să instituie o culme din punctul meu de vedere a birocraţiei româneşti. Să pui consumatorii, aproape 9 milioane de oameni, să vină cu declaraţii pe proprie răspundere pentru a beneficia de un preţ compensat la energie mi se pare o prostie fără margini”, a susţinut Negrescu.
Controversa cu declaraţia pe proprie răspundere
În opinia sa, din cei 9 milioane de oameni „potenţial scriitori de declaraţii lunare în privinţa zonei de energie”, probabil 80% nici măcar nu ştiu de faptul că vor trebui să facă acest lucru – şi „se vor trezi, din păcate, în luna ianuarie 2023 sau chiar februarie cu nişte facturi de trei sau de patru ori mai mari” şi nu vor şti de unde vin aceste facturi pentru că statul a adoptat o legislaţie care nu-i mai protejează ci, dimpotrivă, vine practic să le să le creeze şi mai multe probleme.

În ceea ce priveşte sectorul economic, consultantul precizează că „sunt atât de multe probleme generate de aceste schimbări de ordin legislativ, de ordin financiar în zona de energie, încât e aproape o misiune imposibilă să-ţi faci buget în zona firmelor de producţie, în contextul în care preţurile la energie, la gaze, la carburanţi fluctuează de la o lună la alta”.

Vouchere 2023. Marcel Boloş anunţă că mulţi români pot pierde banii pentru facturi de la un detaliu banal: „Se calculează locul de consum”
Totodată, el a precizat că 2022 a fost un an dificil, un an în care a fost aproape imposibil să poată fi făcută o predicţie legată de ce se va întâmpla în zona petrolului, în zona energiei, în zona gazelor. Printre cauzele menţionate au fost: războiul din Ucraina, precum şi alte măsuri la nivel internaţional care au venit şi au bulversat pieţele de energie.

„Peste toate acestea am venit şi noi, la nivel local – şi fără să avem o minimă viziune legată de ceea ce ne dorim din punct de vedere al perspectivelor pieţei de energie, cu tot felul de ordonanţe. (…) Ne-am făcut singuri probleme prin aceste decizii – ne-am îngropat multe dintre lanţurile economice – şi am ajuns într-o situaţie în care, mă uitam pe datele de la Registrul Comerţului, sunt aproape 100.000 de companii care riscă să se închidă în primele luni ale anului viitor din cauza costurilor din ce în ce mai mari cu utilităţile, cu zona asta logistică”, a adăugat Adrian Negrescu.