Ajunul Anului Nou. Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești păstrate și astăzi la trecerea dintre ani

Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești păstrate și astăzi la trecerea dintre ani. Pluguşorul, Jocul Caprei, mersul cu Buhaiul, Jocul Ursului și Jocul Măștilor, sunt doar câteva dintre obiceiurile și tradițiile pe care românii de la sate le păstrează și astăzi cu sfințenie în Ajunul Anului Nou.

Citește și Cum se prepară jumările de porc. Rețetă pentru Crăciun și Revelion 2022/2023

Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri românești păstrate și astăzi la trecerea dintre ani

Tradiția spune că în Ajunul Anului Nou, copiii și tinerii trebuie să meargă din casă în casă cu plugușorul, capra, buhaiul sau ursul pentru a alunga spiritele rele, dar și pentru a le ura gospodarilor un an nou plin de belșug.

Plugușorul

Alte articole

15.000 de lei de la stat românilor care doresc să aibă copii. Cum pot intra în posesia banilor

Restricții pentru angajații la stat. Românii care nu vor mai avea voie să lucreze în instituțiile publice

În dimineața zilei de 31 decembrie în satele din mai multe zone ale țării cete de copii umblă din poartă în poartă cu plugușorul, un obicei străvechi care invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Bătrânii spun că cei care nu primesc cetele de urători vor avea parte doar de necazuri şi sărăcie în anul care vine.

În Moldova de sute de ani, cete de flăcăi pleacă în seara de Ajunul Anului Nou cu Plugul, un obicei agrar străvechi inspirat dintr-o practică primitivă, care între timp s-a transformat într-o urare obișnuită de rodnicie a pământului, dar și de prosperitatea a gospodarilor.

Pluguşorul este însoţit sunete de clopoței, de strigături, dar și de pocnete de bici. Cu timpul, adevăratul plug tras de boi, a fost înlocuit de un plug miniatural, mai uşor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor.

Mersul cu Buhaiul 

Mersul cu Buhaiul este o tradiție păstrată de sute de ani în satele româneşti. Acesta se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Buhaiul este o bărbânţă (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, care produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, ce aminteşte de mugetul unui taur.

De regulă, buhaiul este împodobit cu coarne de berbec învelite în hârtie colorată şi ciucuri.

Jocul Caprei

Un alt obicei străvechi care este păstrat și astăzi de români este Jocul Caprei. Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie.

Jocul Caprei a fost considerat mult timp de către agricultori o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. În vechime, capra a fost asociată cultului fertilității însă actualul ritual al Jocului Caprei simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.

Capra este construită dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care este învelit cu hârtie sau material textil peste care se pune lână. De obicei, cel care joacă capra este acoperit cu un covor țesut împodobit cu diverse podoabe strălucitoare.

Jocul Ursului

Umblatul cu Ursul este un obicei practicat în Ajunul Anului Nou de către tinerii din Moldova. Tradiția spune că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

La acest ritual de obicei, iau parte mai mulți tineri, care întruchipează diverse personaje. Unul dintre ei poartă pe cap și umeri blana unui animal, care uneori este împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Altul joacă rolul ursarului, în timp ce ceata de urători este însoţită de muzicanţi.

În ritmul tobelor și a fluerului, ursul imită pașii legănați și sacadați ai animalului, izbind puternic pământul cu tălpile. Acest obicei simbolizează  purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Jocul Măștilor

Un alt obicei practicat de sute de ani în satele românești, în ultima zi a anului, este Jocul Mascaților. Acesta este practicat imediat după lăsarea întunericului de cete de tineri, deghizați în babe și moși, care umblă din casă în casă, jucând, cântând, recitând și făcând gazdelor urări de sănătate, spor și belșug în noul an.

Citește și Ţeapă cu sejur de Revelion. Mai mulți tineri au plătit 1.000 lei pentru cazare într-o cabană care nu există