Veşti bune şi mai puţin bune pentru români la început de an. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a adus în discuție pachetul „de ajutoare” pe care Guvernul îl va acorda românilor de la începutul anului viitor (1 ianuarie 2023). Astfel, pe lângă creșterea pensiilor cu 12,5%, oficialul a mai enumerat o serie de ajutoare ce vor fi luate pentru a crește traiul cetățenilor, de la majorarea salariului minim, la pachetul de ajutoare din programul „Sprijin pentru România” şi creşterea alocaţiilor.
Pentru a putea face față scumpirilor recente la energie, pensionarii și persoanele cu dizabilități ce au venituri mici, persoanele care primesc ajutor social și familiile care primesc alocație de susținere vor beneficia, în 2023, de un ajutor financiar de 1.400 de lei, pentru plata facturilor sau datoriilor la furnizorii de energie, potrivit unei ordonanțe oficializate joi. Ajutorul se va putea folosi pentru plata facturilor la energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne de foc etc.
Mai exact, OUG 166/2022, apărută joi, stabilește “acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2023 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru a compensa prețul la energie indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire”.
Valoarea sprijinului pentru plata facturilor la energie va fi de 1.400 de lei, bani ce vor fi acordați în două tranșe egale, de câte 700 de lei: în luna februarie 2023, pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, și în luna septembrie 2023, pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2023.
Banii pentru compensarea facturilor la energie se vor primi de către români sub forma unui certificat de beneficiar emis și tipărit pe suport hârtie, numit card de energie, sumele primite urmând a se transfera furnizorilor de energie prin mandat poștal, prin intermediul Poştei Române. Sprijinul acordat de stat va putea fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023.
Beneficiari de ajutoare vor putea fi, potrivit ordonanței, următoarele categorii de români:
MIPE va asigura finanțarea din fonduri europene (Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 și Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) și din fonduri de la bugetul de stat plata tichetele sociale în valoare de 250 de lei la 2 luni pentru alimente și mese calde, potrivit unui proiect de Ordonanță de urgență publicat pe site-ul Ministerului.
Mai mulți români beneficiari de vouchere sociale. Potrivit propunerii de act normativ, vor avea dreptul la aceste ajutoare:
a) pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
b) persoanele – copii și adulți -, încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
c) familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
d) familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
e) familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Veniturile menționate sunt cele nete, determinate prin adunarea tuturor veniturilor pe care le poate avea o persoană: pensii din acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din premii și jocuri de noroc sau venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru beneficiarii nou introduși de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu ocazia actualizării listelor cu beneficiari vor fi eliberate noi suporturi electronice. În cazul ultimelor liste transmise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în 2023, distribuția și alimentarea cardurilor nou emise pot fi realizate până la data de 31 martie 2024.
Cei ce se încadrează la mai multe categorii de beneficiari vor putea primi ajutoare aferente unei singure categorii din care fac parte la data acordării acestuia.
În plus, în cazul în care la un loc de consum domiciliază unul sau mai mulți români-beneficiari, sprijinul pentru compensarea prețului la energie se va acorda o singură dată pe loc de consum.
În situația în care la un loc de consum la care domiciliază unul sau mai mulți beneficiari au domiciliul și alte persoane care nu se încadrează în categoriile de beneficiari, iar media veniturilor pe locuitor/ gospodărie este mai mare de 2.000 de lei, pentru punctul de consum respectiv nu se va acorda card de energie.
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat oficial, recent, că în sedinţa de coaliţie s-a decis creşterea punctului de pensie cu 12,5%, începând cu 1 ianuarie, astfel că acesta va avea valoarea de 1.784 de lei. ”PNL s-a opus ferm unor creşteri mai mici de 15% şi a obţinut în negocieri creşteri totale care depăşesc 15,8%”, a arătat Ciucă, menţionând şi celelalte decizii luate, între care continuarea acordării sprjinului pentru cei cu pensii mici, a voucherelor sociale, a sprijinului pentru plata facturilor la energie, actualizarea alocaţiilor pentru copii şi a unor indemnizaţii. Deciziile au fost prezentate şi de liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a afirmat însă că: ”pentru PSD nu a fost niciodată vorba de cifre sau procente, ci despre oameni şi despre ceea ce au ei nevoie acum”. La rândul său, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a susţinut că Uniunea ”a sprijinit dintotdeauna pensionarii”.
”În şedinţa Coaliţiei de guvernare, care a avut loc în această seară, am decis următoarele: Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creşterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei. Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin ţintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel: 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 şi 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 şi 3.000 de lei. Sumele vor fi împărţite în două tranşe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023”, a explicat Nicolae Ciucă, luni seară, într-o postare pe Facebook.
El a menţionat că persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi şi anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, odată la două luni, pe tot parcursul anului.
Executivul a aprobat hotărârea de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, faţă de 2.550 lei în prezent, a transmis Ministerul Muncii.
Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2 %, mai arată comunicatul de presă al Ministerului Muncii.
Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună. Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit.
De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de români.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene anunţă miercuri că a început distribuirea tranşei a V‑a de pachete alimentare oferite prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, care vor ajunge la aproximativ 1,18 milioane de români. Programul a început în 2020 şi cuprinde şase tranşe, ce însumează 7.133.112 pachete de câte 24 kg, aproximativ 170.000 de tone de alimente.
Cu această ocazie, ministrul Marcel Boloş a vizitat astăzi depozitul de alimente de la Urlaţi (Prahova) şi a participat la distribuirea pachetelor către beneficiarii din Târgşoru Vechi.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a început distribuţia celei de‑a V‑a tranşe de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”, finanţat prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.
Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari, categoriile eligibile fiind următoarele:
Începând de anul trecut, mai precis de la 1 noiembrie 2021, ajutorul de încălzire din partea statului se acordă în baza unei noi legi. Este vorba despre Legea consumatorului vulnerabil, care reglementează acordarea ajutorului de încălzire pentru sezonul rece, adică pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023.
Conform acestui act normativ, ajutoare de încălzire se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat (modelul poate fi descărcat de aici). Odată completate, cele două documente se depun, individual sau prin asociațiile de proprietari ori locatari, la primăria localității de domiciliu, de regulă, până la data de 15 octombrie.
pentru acordarea ajutorului pentru încălzire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun, individual sau prin asociațiile de proprietari ori locatari, la primăria localității de domiciliu, de regulă, până la data de 15 octombrie.
Totuși, în cazul în care consumatorii vulnerabili îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului pentru încălzire pe parcursul sezonului rece, stabilirea dreptului se face prin dispoziție a primarului, după cum urmează:
– începând cu luna depunerii cererii, pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective;
– începând cu luna următoare, pentru cei care au depus documentele după data de 20;
– începând cu luna depunerii cererii, pentru beneficiarii de ajutor social al căror drept de ajutor social este stabilit începând cu acea lună, indiferent de data la care a fost depusă cererea.
Pot cere ajutor de încălzire familiile cu venituri nete lunare mai mici de 1.386 de lei pe fiecare membru sau persoanele singure care câștigă pe lună până în 2.053 de lei. Acest sprijin financiar se acordă pentru un singur sistem utilizat la încălzirea locuinței, declarat de persoana singură, respectiv de un membru al familiei, care are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile.
În funcție de sistemul de încălzire utilizat în locuință, categoriile de ajutoare pentru încălzire sunt:
– ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat;
– ajutor pentru gaze naturale;
– ajutor pentru energie electrică;
– ajutor pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.
Ajutorul pentru încălzire se plătește diferențiat în funcție de venitul mediu lunar pe familie sau al persoanei singure astfel:
– 100% din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este de până în 200 lei pe membru de familie/ persoana singură;
– 90% pentru un venit lunar net cuprins între 200,1 și 320 lei;
– 80% pentru un venit lunar net între 320,1 și 440 lei;
– 70% pentru un venit lunar net între 440,1 și 560 lei;
– 60% pentru un venit lunar net între 560,1 și 680 lei;
– 50% pentru un venit lunar net între 680,1 și 920 lei;
– 40% pentru un venit lunar net între 920,1 și 1.040 lei;
– 30% pentru un venit lunar net între 1.040,1 și 1.160 lei;
– 20% pentru un venit lunar net între 1.160,1 și 1.280 lei;
– 10% pentru un venit lunar net între 1.280,1 și 1.386 lei/ membru de familie sau 2.053 de lei pentru persoana singură.
Valoarea de referință luată în calcul la stabilirea ajutorului de încălzire, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, nu poate fi mai mică de:
– 250 lei/ lună, pentru gaze naturale;
– 500 lei/ lună, pentru energie electrică;
– 320 lei/ lună, pentru combustibili solizi și/ sau petrolieri.
În cazul ajutorului pentru energie termică, valoarea de referință se stabilește lunar, în funcție de prețul local al energiei termice facturate populației. În plus, pe lângă bani pentru încălzirea locuinței, persoanele cu venituri mici pot primi un ajutor financiar suplimentar pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei.
Ordinul care reglementează acordarea de ajutoare autorităţilor locale pentru încălzirea cu gaze naturale, publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, afirmă că alocaţiile copiilor vor fi indexate cu rata inflaţiei înregistrată în cursul anului anterior, aşa cum prevede legea, ceea ce presupune o majorare de aproximativ 12 lei pentru un copil care beneficiază de alocaţia standard de 243 de lei. ”Nu cred că există vreo familie în România sau nu trebuie să susţinem noi o familie în România care să aibă părinţi apţi de muncă şi să trăiască doar din alocaţia copiilor”, susţine el.
”Alocaţiile vor creşte cu rata inflaţiei calculată… cu aia care scrie în lege şi pe care o cunoaştem. (…) Este ceea ce facem acum şi, până la urmă, eu nu cred că există vreo familie în România sau nu trebuie să susţinem noi o familie în România care să aibă părinţi apţi de muncă şi să trăiască doar din alocaţia copiilor”, a afirmat ministrul Muncii, la România TV. În ceea ce priveşte familiile care trăiesc exclusiv din alocaţiile copiilor, Budăi a susţinut că adulţii din acestea trebuie ”orientaţi către muncă”.
Scumpiri la început de 2023. Preţurile carburanţilor au crescut la 1 ianuarie, încă din prima zi în care a fost eliminată subvenţia de 50 de bani.
Stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București a afişat la 1 ianuarie 2023, în aplicația Petrom, un preț al benzinei standard de 6,34 lei/litru, în timp ce prețul motorinei standard este de 7,51 lei/litrul. Așadar, din prima zi a anului, prețul benzinei standard a crescut cu 36 de bani pe litru, iar cel al motorinei standard cu 38 de bani pe litru.
Odată cu scumpirile la pompă vine şi alte majorări de preţuri la alimente. De asemenea, din 2023 vom plăti mai mult pentru băuturile carbogazoase, pentru sucurile cu zahăr sau berea fără alcool. Pentru aceste produse, TVA-ul va crește de la 9 la 19 %.
Se scumpesc şi ţigările, dar şi mesele la restaurant şi vacanţele. Preţurile pentru cazare vor fi mai mari după ce TVA în domeniul Horeca va crește de la 5% la 9%.
Citeşte şi: Impozite mai mari pentru case și mașini, în 2023. Ce taxe cresc de la 1 ianuarie
Proproetarii de autoturisme vor avea de scos mai mulți bani din buzunar anul acesta. Polițele RCA s-ar putea majora semnificativ în funcție de vârsta șoferului și de istoricul acestuia la volan.
De exemplu, un șofer încadrat la clasa B8 a plătit pe o poliță RCA încheiată în data de 22.12.2021, pe durata de un an, suma de 413 lei.
Simulările realizate de Economedia au arătat că același șofer va plăti şi cu 40% dacă vrea acum să încheie o nouă poliță RCA pentru un an.
Cea mai ieftină ofertă pentru acest șofer este de 614 lei, la Euroins, noul lider al pieței, urmată de o ofertă de 672 lei de la Axeria, una din companiile intrate recent pe piață, chiar în urma falimentului City, și de o ofertă de 674 lei de la Grawe.
Spre comparație, ofertele de la companii precum Omniasig, Asirom și Allianz sunt chiar și duble față de cea mai ieftină ofertă, respectiv: 1.347 lei, 1.033 lei și 996 lei.
De la 1 ianuarie se măresc pensiile, salariile şi alocaţiile, dar cresc şi taxele şi impozitele pentru români. Pe lângă indexarea taxelor şi impozitelor pentru locuinţe şi maşini, de anul viitor mai multe taxe aproape se vor dubla pentru români.
Dar haideţi să le luam pe rând. Taxele locale şi impozitele pe locuinţe şi maşini vor fi majorate cu cel puţin 5.1%. Conform Codului Fiscal, taxele şi impozitele pe proprietăți şi maşini ar urma să fie indexate cu rata inflației din 2021 sau cu un procent mai mare, în funcție de decizia consiliilor locale.
Unele primării au anunţat deja creşterea cu 5.1% a taxelor şi impozitelor locale, adică o indexare cu rata inflației din 2021, fără a adăuga alte creşteri.
De exemplu, la Iaşi impozitele pentru clădiri și autoturisme vor fi majorate cu 5.1 la sută, adică rata inflației din 2021.
Cei care dețin mașini de lux cu o capacitate cilindrică mai mare vor plăti mai mult. Valoarea impozabilă a unei clădiri se reduce în funcție de anul terminării acesteia. Spre exemplu, clădirile cu peste 100 de ani vechime beneficiază de o reducere de 50 la sută, iar cele cu o vechime cuprinsă între 30 și 50 de ani au 10 la sută, potrivit bzi.ro.
Citeşte şi: Noi taxe pentru consumatorii de energie din România
Ieșenii care dețin un autoturism ar putea să plătească un impozit mai mare în anul 2023. Impozitul pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3, inclusiv, va crește cu un procent de 5,1 la sută. Prin urmare, ieșenii ce dețin un autoturism cu această capacitate cilindrică vor plăti 176 de lei.
Autoturismele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3, inclusiv, vor plăti 850 de lei. Cei care dețin un autoturism cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3, inclusiv, vor plăti, în anul 2023, suma de 2.223 de lei.
Impozitul pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 va fi în valoare de 5.176 de lei.
Şi la Oradea, taxele şi impozitele locale vor fi indexate cu rata inflației din 2021, fără a adăuga alte creşteri, adică 5.1%.
2023 vine cu scumpiri pentru români la băuturi dulci, nealcoolice, dar şi la ţigări. Ieşirile la restaurant vor fi mai scumpe pentru români de anul viitor. TVA pentru băuturile cu zahăr creștere de la 9% la 19%. De asemenea, şi preţurile pentru cazare vor fi mai mari după ce TVA în domeniul Horeca va crește de la 5% la 9%.
După valul de scumpiri ale alimentelor de bază, fumătorii trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar pentru țigări. De la 1 ianuarie 2023 cresc accizele la ţigări şi alcool.
Apoi, TVA pentru a doua locuință creşte de la 5% la 19%. De la 1 ianuarie, doar o singură locuinţă, cu preţ sub 600.000 de lei, va putea fi achiziţionată cu taxă pe valoarea adăugată redusă.Cei care vor să cumpere încă o casă vor plăti TVA 19%.
Şi impozitul pe dividende se majorează de anul viitor de la 5% la 8%.