Armata din Ucraina a estimat joi că 800 de soldaţi ruşi au fost ucişi în ultima zi, majoritatea în luptele din estul regiunii Doneţk, transmite Reuters.
Armata ucraineană a anunţat că forţele ruse s-au concentrat pe o ofensivă în sectorul Bakhmut, iar atacurile sale în sectoarele Avdiivka şi Kupiansk nu au avut succes.
Potrivit sursei citate, peste 800 de soldaţi ruşi au fost ucişi, iar un avion, un elicopter şi trei tancuri au fost distruse în ultima zi.
De asemenea, armata ucraineană a raportat un număr nespecificat de victime civile ca urmare a atacurilor ruseşti aeriene asupra oraşului Bakhmut şi a altor două oraşe din regiunea Doneţk – Kostiantynivka şi Kurakhove.
În discursul său de miercuri, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că trupele ucrainene din afara Bakhmut au provocat numeroase pierderi adversarilor lor şi că Rusia îşi consolidează forţele în regiune.
Patriarhul Kirill face apel la o încetare a focului şi propune un armistiţiu de Crăciun în Ucraina
Patriarhul Kirill a făcut apel la o încetare a focului în Ucraina şi pledează pentru un armistiţiu de Crăciunul ortodox de rit vechi, într-o declaraţie postată pe site-ul Bisericii Ortodoxe Ruse, relatează agenţia TASS.
„Eu, Kirill, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, fac apel la toate părţile implicate în conflictul intern să înceteze focul şi să stabilească un armistiţiu de Crăciun de la ora 12:00 a zilei de 6 ianuarie până la ora 24:00 a zilei de 7 ianuarie, astfel încât credincioşii să poată participa la slujbele din ajunul Crăciunului şi din ziua Naşterii lui Iisus Hristos”, spune patriarhul, care este un aliat al lui Vladimir Putin şi a susţinut invazia rusă din Ucraina.
Zelenski, după convorbirea cu Iohannis: Trebuie să punem capăt agresiunii ruseşti chiar în acest an
Ruşii, dar şi o parte din ucraineni, sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, la 7 ianuarie. Ucraina s-a aflat sub conducerea spirituală a Moscovei cel puţin din secolul al XVII-lea, dar o parte a Bisericii Ortodoxe Ucrainene s-a rupt de Moscova în 2019 din cauza anexării Crimeei de către Rusia şi a sprijinului acordat separatiştilor din Donbas. În luna mai, într-o mişcare surprinzătoare, Biserica Ortodoxă Ucraineană care ţine de Patriarhia Moscovei a rupt legăturile cu Biserica Rusă din cauza sprijinului acesteia din urmă, în special al Patriarhului Kirill, pentru ceea ce Moscova numeşte „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina. Gestul se pare, însă, că nu a convins că aceste legături sunt cu adevărat rupte, iar autorităţile statului ucrainean au luat o serie de măsuri împotriva acestei Biserici, pe care o suspectează de legături cu Rusia.
La începutul lunii trecute, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că organizaţiile religioase care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii în Ucraina, iar oficialii din domeniul securităţii naţionale îşi vor intensifica activitatea de „contracarare a activităţilor subversive ale serviciilor speciale ruseşti în spaţiul religios din Ucraina”.
În 2019, Ucraina a primit permisiunea din partea liderului spiritual al creştinilor ortodocşi din întreaga lume, Patriarhul Constantinopolului, de a forma o biserică independentă de Moscova, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală. Majoritatea ucrainenilor aparţin de această biserică. Un sondaj realizat în 2020 de Centrul Razumkov, cu sediul la Kiev, a constatat că 34% dintre ucraineni s-au identificat ca fiind membri ai Bisericii Ortodoxe principale din Ucraina – care sărbătoreşte Crăciunul la 25 decembrie – , în timp ce 14%, în special din estul ţării, erau membri ai Bisericii Patriarhiei Moscovei din Ucraina.
Moscova a întreprins atacuri în Ucraina inclusiv în ziua de 25 decembrie şi în ajun.