Climatologii lansează un avertisment terifiant! România se confruntă cu o secetă pedologică extremă: ”Zăpada va dispărea pe arii mari”

România se confruntă cu o secetă pedologică extremă. Directorul ANM, Elena Mateescu, a anunțat că țara noastră se confruntă cu o secetă pedologică extremă, iar cele mai afectate zone sunt Dobrogea, Bărăgan și sudul Moldovei, unde cantităţile de precipitaţii de la începutul noului an agricol curent, 1 septembrie 2022 şi până în prezent, au fost unele sub mediile climatologice lunare.

Citește și Elena Mateescu anunţă că se schimbă anotimpurile în România. Când loveşte ciclonul arctic la Bucureşti!

România se confruntă cu o secetă pedologică extremă

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie a precizat că anul agricol 2021 – 2022 a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice.

„Trebuie să pornim de la analiza stadiului actual în ceea ce priveşte rezerva de apă din sol pentru că la acel moment discutam în continuare de secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării, mai exact în Dobrogea, în Bărăgan, în sudul Moldovei, acolo unde cantităţile de precipitaţii de la începutul noului an agricol curent, 1 septembrie 2022 şi până în prezent, au fost unele sub mediile climatologice lunare. De asemenea, vorbim de o aprovizionare satisfăcătoare pe profilul 0 – 100 centimetri în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, în centrul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Moldovei”, a afirmat Elena Mateescu, la Prima News.

Alte articole

Exercițiu pentru tragerea la sorți. Cu cine va juca România în preliminariile Campionatului Mondial!

Condițiile Austriei pentru aderarea completă la Schengen a României. ”Preocupările noastre sunt luate în serios”

Totodată, șefa ANM a avertizat că în noul an agricol fiecare picătură de apă din sol va conta extrem de mult pentru recoltele românilor.

„Până la 31 martie, când fermierii ştiu că această dată coincide cu încheierea stagiului de acumulare a apei în sol, fiecare picătură de apă, indiferent că va fi lichidă sau solidă din stratul protector de zăpadă va conta foarte mult în ceea ce priveşte evoluţia culturilor în primăvară, a celor înfiinţate în toamnă, dar mai ales campania din primavara 2023”, a mai explicat directorul ANM.

Elena Mateescu a subliniat faptul că până la jumătatea lunii ianuarie semnalul este unul cu o tendinţă pentru deficit a cantităţilor de precipitaţii şi din 16 ianuarie putem să considerăm valori apropiate de normă, dar trebuie să luăm în considerare că lunile de iarnă nu sunt foarte bogate în precipitaţii.

„Semnalul până la jumătatea lunii ianuarie este unul cu o tendinţă pentru deficit a cantităţilor de precipitaţii şi din 16 ianuarie putem să considerăm valori apropiate de normă, dar trebuie să luăm în considerare că lunile de iarnă nu sunt foarte bogate în precipitaţii. Ianuarie are o cantitate medie multianuală de 33,7 litri pe metru pătrat, februarie este cea mai săracă lună a anului şi a iernii în precipitaţii, în medie 31,6 litri pe metru pătrat şi chiar şi în prima lună de primăvară, martie 38,3 litri pe metru pătrat. Şi dacă am intrat în iarnă cu deficit de apă în sol, iată mediile multianuale în parametri reprezintă, de asemenea, valori mai coborâte, de aceea situaţia în această parte a ţării trebuie atent monitorizată”, a mai menţionat Elena Mateescu.

De asemenea, climatologul Roxana Bojariu a subliniat faptul că dacă schimbările climatice vor continua, zăpada în România va dispărea pe arii mari.

„Deja trăim efectele schimbării climei şi în datele noastre de observaţie vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea şi grosimea medie în ultimii ani, în ultimele decenii, dacă comparăm deceniile precedente, iar acest semnal, din păcate, care este în legătură cu schimbarea climei va fi amplificat în anii ce urmează, în funcţie şi de felul în care vom gestiona emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global. Dacă emisiile vor continua să crească şi concentraţiile de gaze cu efect de seră vor fi din ce în ce mai mari, atunci, din păcate, şi la nivelul României acest semnal al dispariţiei pe arii mari a zăpezii va continua şi vor fi probleme, nu doar probleme legate de plăcerea sărbătorilor, ci şi probleme legate de gestionarea resursei de apă, de agricultură şi evident turism”, a declarat Roxana Bojariu.

În ritmul acesta, până la sfârşitul secolului, temperaturile medii globale vor crește între 1,8 şi 2,4 grade Celsius, a avertizat climatologul.

Citește și Ministerul Agriculturii modifică OUG pentru despăgubirile de secetă. Ce categorie de fermieri va trebui să returneze banii încasaţi