Prognoza meteo: Roxana Bojariu anunţă o perturbare în transferul de căldură și umiditate dintre «cuptorul» tropical și «frigiderul» arctic. Curentul Jet, cel ce înconjoară Polul Nord, schimbă tot!

PROGNOZA METEO.

„Din ce am observat, tendința este de reducere a grosimii stratului mediu de zăpadă și de extindere. Aceste reduceri sunt mult mai semnificative și vizibile în zonele de câmpie, zonele joase și în general la zonele plasate pe altitudini mai joase. Cu cât urci mai sus în zona montană cu atât ai probabilitate mai mare de a avea strat de zăpadă, deși și acolo se reduce”, a explicat Roxana Bojariu.

„Dacă luăm în considerare datele statistice, ultimele trei ierni în țara noastră se situează în top cinci cele mai călduroase ierni și făcând o analiză pe preliminară a anului 2022 este posibil ca anul acesta să se situeze în top cei mai calduroși ani”, a declarat Elena Mateescu,
Mai mult, climatologul spune că o caracteristică a sezonului rece va fi mai degrabă ploile și mai puțin ninsorile.

„Chiar dacă vor mai fi episoade târzii de iarnă, ele nu vor da practic o caracteristică generală, vor fi limitate în timp. Dacă mai ninge, nu mai ninge atât de consistent și deja se observă că în anotimpul rece proporția între precipitațiile solide și lichide s-a schimbat și se va schimba și mai mult în favoarea celor lichide, deci precipitațiile vor fi din ce în ce mai mult sub formă de ploaie decât sub formă de ninsoare”, a mai explicat climatologul ANM.

PROGNOZA METEO. Cum e afectată vremea din România de schimbările climatice

Nu doar iernile sunt afectate de schimbările climatice. „Anotimpurile vor avea caracteristici diferite față de cele 4 anotimpuri de acum 50 de ani și duratele lor relative se vor modifica. Primăverile statistic vorbind se vor declanșa mai rapid, verile vor dura mai mult. Deja luna septembrie are caracteristici de lună de vară în mare măsură și temperaturile în toate sezoanele o să crească. Deja există această tendință care se va accentua și în viitor”, a adăugat Roxana Bojariu, climatolog ANM.

Climatologul a mai explicat faptul că aceste modificări au început în a doua jumătate a secolului trecut și continuă să se accentueze. „Semnalul acesta de răspuns local la încălzirea globală se vede în mai multe variații: creșterea temperaturilor sezoniere și anuale, modificarea statisticii fenomenelor extreme și în stratul de zăpadă. Ceea ce putem spune în general este că această modificare datorită încălzirii globale s-a accentuat foarte mult începând cu a doua jumătate a secolului XX și mai ales după anii 80, dacă privim în zona Europei și în zona României”, a mai declarat climatologul.

NASA; 5 ani de recorduri de căldură

Anul trecut a fost cel al cincilea cel mai cald an de când se fac măsurători în lume şi ultimii nouă ani au fost cu cele mai crescute temperaturi din timpurile preindustriale, în timp ce schimbările climatice au continuat să crească temperaturile şi să alimenteze vremea extremă, au afirmat joi oameni de ştiinţă americani, relatează Reuters.

PROGNOZA METEO pe două săptămâni. Când vin ninsorile adevărate în România
Anul trecut a fost egal cu 2015, fiind al cincilea cel mai cald an de când a început înregistrarea datelor, în 1880, au indicat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA) şi NASA.

Aceasta a fost în pofida prezenţei modelului meteo La Nina în Oceanul Pacific, care în general scade treptat temperaturile la nivel global.

Temperatura medie globală a lumii este acum între 1,1 şi 1,2 C, mai mare decât în perioadele preindustriale. Analiza NOAA-NASA a indicat că temperaturile au crescut cu mai mult de 0,2C pe deceniu, ceea ce deschide calea pentru depăşirea obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5C pentru a evita consecinţele sale cele mai devastatoare.

„În ritmul în care mergem, nu va dura mai mult de două dreutecenii pentru a ajunge în acest punct. Şi singurul mod în care să prevenim aceasta este să încetăm emisiile în atmosferă”, a spus Gavin Schmidt, directorul NASA Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale.

Schmidt a spus că se aşteaptă ca 2023 să fie puţin mai cald decât 2022, din cauza unui fenomen de răcire La Nina mai slab.

„Temperatura medie globală va fi şi mai mare în 10 ani de acum”, a spus climatologul Sonia Seneviratne, adăugând că dacă ţările nu încetează să ardă combustibili fosili care emit CO2, temperaturile vor continua să crească.

Schimbările climatice au alimentat condiţii meteorologice extreme pe întreaga planetă în 2022. Europa a avut cea mai fierbinte vară din istorie, în timp ce în Pakistan inundaţiile au ucis 1.700 de oameni şi au avariat infrastructura, seceta a devastat culturile în Uganda şi incendiile de vegetaţie au afectat grav ţări mediteraneene.

Vremea la extreme în Europa. Iarnă „indiană” în România, minus 50 de grade în Rusia, cod roşu de inundaţii în Balcani
Climatologul spune că încălzirea vremii în această perioadă s-a mai întâmplat „izolat” în state europene. „Dar extinderea spațială foarte mare și amplitudinea cu care am avut aceste extreme termice sunt ieșite din comun. În Polonia a fost bătut un record pentru luna ianuarie, cu 5 grade peste vechiul record. Și în România am avut pe întreaga cuprindere a țării temperaturi record, chiar dacă nu s-a bătut acel record absolut al lunii, de 22,2 grade Celsius, înregistrat în 2001, totuși numărul mare de stații în care am avut temperaturi mai mari decât ceea ce ar fi fost normal cu multe grade. Lucrurile acestea ne arată accelerarea încălzirii globale, pentru că este vorba de fenomene care, deși s-au mai petrecut în trecut, totuși amploarea, intensitatea lor, amplitudinea lor spațială ține de această accelerare a încălzirii globale. Am avut întotdeauna transfer de căldură dintr-o parte în alta a emisferei nordice, spre exemplu, unde ne aflăm, dar acum sursa de căldură este mult mai consistentă, avem o cantitate sporită de căldură în sistem și atunci aceste anomalii termice sunt mult mai mari și lucrurile se leagă. Inclusiv episodul acela de vreme foarte severă din SUA.

A venit tot pe acest fond în care avem mișcări foarte dinamice și cu amplitudine mare pe direcția Nord-Sud, pentru că avem o zonă arctică care se încălzește de aproape 3 ori mai repede decât media globală și atunci asta provoacă un dezechilibru, o perturbare în transferul de căldură și umiditate dintre «cuptorul» tropical și «frigiderul» arctic. Și atunci avem acele întrepătrunderi foarte rapide, o energie în plus în sistem, care face ca lucrurile să atingă amplitudini și intensități deosebite. Ce vedem este curentul Jet, care este cel ce înconjoară Polul Nord și aceste ondulări ale curentului Jet aflate cam pe la 10 km deasupra suprafeței, fie împing aerul mai cald spre Nord, fie împing aerul mai rece dinspre Nord spre Sud. Atunci avem contrastele regionale, numai că cantitățile sporite de căldură din sistem potențează și mai mult acest transport normal”, spune Roxana Bojariu.