Evoluţia intenţiei de vot pentru principalele partide parlamentare în ultimii trei ani. Urmează anul cu patru rânduri de alegeri

Evoluția intenției de vot din ultimii trei ani arată o tendință „conservatoare”, fără să se întrevadă mișcări politice surpriză în perspectiva anului 2024, dar totuşi în luna mai a acestui an ar urma să se realizeze rotaţia premierilor, urmând ca Nicolae Ciucă să demisioneze, pentru ca şefia Executivului să fie preluată de Marcel Ciolacu, potrivit acordului dintre social-democraţi şi liberali.

Sondajele CURS din ultimii trei ani, inclusiv sondajele de tip exit-poll de la alegerile parlamentare din 2020, care au fost aproape de rezultatele de la urne, arată o tendință marcată de principalele evenimentele politice. Înainte de apariția primului sondaj realizat în 2023, situația pe partide se prezintă în felul următor, potrivit unei analize a sitului Stiripesurse.

PSD – Social-democrații au pornit în 2020 de pe locul 2 în preferințele românilor, după trei ani de guvernare umbrită de scandaluri. PSD a pierdut guvernarea și lucrurile mergeau din rău în mai rău când, paradoxal, partidul a fost „salvat” de pandemie. Nemulțumirile populare s-au reorientat spre PNL, partidul aflat la guvernare, iar ulterior crizele doar s-au adunat. Pe finalul guvernării PNL-USR, social-democrații se apropiau de 40% în intenția de vot. Pe acest val de popularitate, PSD a intrat la guvernare alături de PNL, mișcare ce ar fi părut imposibilă cu doar câteva luni înainte. A urmat o ușoară erodare în popularitatea PSD, inerentă statutului de partid de guvernare. Însă strategia de comunicare a partidului, condimentată cu accente populiste, dar și evitarea marilor scandaluri au menținut PSD în jurul procentului de 35%.

Citeşte şi: EXCLUSIV| George Simion, dezvăluiri scandaloase despre jaful pădurilor din România: ”Fură cu legea în mână pentru că avem legiuitori slabi”

Alte articole

Paul Stănescu anunţă data când va fi anunţată lista PSD pentru parlamentare: „Sunt multe criterii”

Sondaj prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu l-ar bate pe Mircea Geoană, Lasconi-umăr la umăr cu Şoşoacă

PNL – Liberalii au pornit în 2020 de la aproape 40%, venind după anul electorat 2019 în care au reușit să dea a doua oară președintele României. Gestionarea pandemiei de către a Guvernul Orban a erodat însă rapid popularitatea PNL, astfel că partidul a ieșit abia pe locul al doilea la alegerile parlamentare din 2020. Nici guvernarea alături de USR, sub conducerea lui Florin Cîțu, nu a reușit să aducă o redresare a procentelor PNL, astfel că intrarea la guvernare alături de PSD i-a găsit pe liberali sub 20%. Șocul refacerii alianței cu PSD, după ani de zile de război politic, a accentuat prăbușirea PNL, până în ianuarie 2022, când partidul a ajuns la 17% în intenția de vot. A urmat însă o redresare a PNL, pe fondul guvernării generalului Ciucă, în vreme de război, astfel că liberalii au încheiat anul 2022 la 24%.

USR – Evoluția USR a fost una paradoxală. Cu un rezultat bun la alegerile parlamentare din 2020 (deși sub speranțele izvorâte din rezultatul de la europarlamentarele din 2019), USR a intrat la guvernare alături de PNL. O guvernare care s-a remarcat mai degrabă prin scandaluri cu partenerii de la PNL nu a dus totuși la o foarte gravă erodare a popularității USR. Evoluția-surpriză a venit după ieșirea de la guvernare. Contrar „tradiției” ca un partid aflat în opoziție să crească prin critica adusă puterii, USR s-a aflat în ultimul an în cădere liberă. Abia pe finalul anului 2022 se poate observa o ușoară creștere, de la 7% la 9%.

AUR – Partidul lui George Simion, surpriza alegerilor din 2020 (cu 9,1%), a reușit să se mențină la peste 10% în toată perioada de după alegeri. Cu o „nișă” proprie, cu un electorat reorientat inclusiv de la USR, AUR a avut vârfuri de peste 16% în 2022, însă a scăzut spre 12% pe finalul anului. Scandalurile de pe „felia” suveranistă, dar și incapacitatea de a furniza soluții reale și lideri cu credibilitate par să împiedice AUR să urce mai mult în sondaje.

Citeşte şi: Mircea Geoană, dezvăluiri în premieră despre boala de care suferă: „Am avut sperieturile mele. La Bruxelles, sistemul medical e mai organizat decât în România”. Experienţa cu nosocomialele din spitalele româneşti