Soarta Ciprului, în mâinile unei românce

Guvernanţii de la Nicosia şi reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional au revenit la masa negocierilor miercuri, după ce Parlamentul a respins marţi seară condiţiile puse de creditorii internaţionali pentru acordarea împrumutului în valoare de 10 miliarde de euro.

În mijlocul discuţiilor tensionate se află o româncă, scrie Adevărul. Delia Velculescu este şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional la Nicosia şi a participat, chiar miercuri, la încă o întâlnire cu Nicos Anastasiades, preşedintele Ciprului.

Delia Velculescu ocupă în prezent funcţia de economist-senior în cadrul departamentului pentru Europa al FMI.

Ministrul cipriot de finanţe, Michael Sarris, a demisionat marţi seară, cu puţin timp înaintea dezbaterii furtunoase în parlamentul de la Nicosia asupra legislaţiei referitoare la impozitarea depozitelor bancare.

Alte articole

Oana Roman a făcut scandal şi în vacanța în Cipru. Ce s-a întâmplat la hotel

Mesajul emoţionant lăsat de jucătorii naţionalei în vestiarul din Cipru

Măsurile cerute Nicosiei de zona euro în schimbul unui ajutor financiar în valoare de 10 miliarde de euro au provocat deja ample proteste în rândul ciprioţilor. 

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogrup), a reafirmat marţi că, din cauza mărimii sectorului bancar din Cipru şi a necesităţilor de recapitalizare, era inevitabil să fie cerut ajutorul celor care au depozite.

Analiştii susţin că fără ajutorul internaţional, Ciprul nu va reuşi să evite intrarea în incapacitate de plată. Această evoluţie ar fi subminat promisiunea că ştergerea datoriilor Greciei de anul trecut a fost un eveniment excepţional, dar decizia fără precedent care afectează depozitele bancare din Cipru adaugă o nouă dimensiune radicală crizei.

Principalele bănci cipriote, prezente şi pe piaţa din România, au înregistrat pierderi masive din cauza expunerii la Grecia.

Ţările din zona euro au convenit, sâmbătă, asupra unui pachet de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro pentru Cipru, însă fondurile sunt condiţionate de introducerea unei taxe pe depozitele bancare, prin care guvernul de la Nicosia să obţină circa 5,8 miliarde de euro.

Creditorii externi au avansat o taxă de 6,7% pentru conturile cu mai puţin de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele care depăşesc acest nivel, informează Mediafax.