Prognoza meteo. „Suntem în urgență climatică. Acest raport cu încălzirea oceanelor demonstrează o dată în plus asta. Oceanele au capacitate termică foarte mare, se încălzesc mult mai greu, se răcesc mai greu. E un semnal puternic că trăim o schimbare accentuată. Când se fac aceste măsurători de căldură conținută în ocean se măsoară ce avem în primii doi km și asta înseamnă deja foarte mult.
Alertă meteo. Ciclonul arctic se instalează în România. ANM anunţă zone cu vreme siberiană în zilele următoare
Pe lângă că avem semnalul puternic cu creșterea temperaturii medii globale, semnalul cu creșterea temperaturii apelor oceanului arată că trăim deja ireversibilitatea.
Sunt multe procese care nu mai pot fi aduse la formă și tipul dinainte de epoca preindustrială. A intrat în acțiune și al doilea motor climatic, al oceanului. Și oceanul transporta căldură și energie în sistemul climatic, efectele nu sunt doar locale, ci în atmosfera”, a declarat pentru Digi24 climatologul Roxana Bojariu.
Sistemele de vreme sunt hrănite cu cantități sporite de umiditate și căldură, a explicat ea, adăugând că în următorii ani, fenomenele extreme vor fi din ce în ce mai puternice, cu durata mai mare, așa cum sunt valurile de căldură, pe uscat și în ocean, care vin cu temperaturi foarte mari în anumite zone oceanice și care dau peste cap ecosistemele care servesc societatea umană.
„Pescuitul are mult de suferit, un ocean mai cald înseamnă o aciditate mai mare, oxigen mai puțin, ceea ce duce la probleme în lanțul viețuitoarelor marine.
Să ne așteptăm la fenomene intense, furtuni care vor fi hrănite de o cantitate sporită de umiditate și de căldură”, a avertizat Roxana Bojariu.
În 2022 oceanele au stabilit un nou record în ceea ce privește căldura, ceea ce demonstrează cât de profunde și generalizate sunt schimbările pe care emisiile cauzate de oameni le-au adus climei planetei, scrie The Guardian. Din 1958 există date extinse despre temperatura apei din oceane, iar concluzia este că temperatura a început să crească accelerat după 1990 și fără precedent în ultimii cinci ani. Unii specialiști sunt de părere că oceanele lumii nu au mai fost așa de calde precum în prezent în ultimii 1.000 de ani. Vremea de pe tot globul este influențată puternic de temperatura apei din oceane. Oceanele mai fierbinți duc la înmulțirea fenomenelor meteo extreme, ceea ce duce în final la uragane și taifunuri mai intense. În plus, un astfel de context generează mai multă umiditate în aer, ceea ce aduce la ploi și inundații mai intense. Apa mai caldă se extinde, de asemenea, ridicând nivelul mării și punând în pericol zonele de coastă locuite de oameni. Temperatura oceanelor este mult mai puțin afectată de variabilitatea naturală a climei decât temperatura atmosferei, ceea ce face din oceane un indicator incontestabil al încălzirii globale, mai notează jurnaliștii de la The Guardian. John Abraham, profesor la Universitatea St Thomas din Minnesota și unul dintre coautorii studiului, a spus că „măsurarea oceanelor este cel mai precis mod de a determina cât de dezechilibrată este planeta noastră”.
Prognoza meteo iarnă 2022-2023. Mega-erupţia unui vulcan aduce anomalii termice, cu coduri roşii, temperaturi siberiene, dar şi zile cu căldură excesivă
Prognoza meteo iarnă 2022-2023. Pe 15 ianuarie 2022, în Pacificul de Sud a avut loc cea mai puternică erupție vulcanică din istoria recentă. Vulcanul Hunga Tonga a aruncat cantități uriașe de vapori de apă până în stratosferă. Unii cercetători cred că acest lucru ar putea influența circulația atmosferică care va afecta vremea la noi, iarna următoare.
Faptul că mega-erupția din ianuarie ar putea influența clima Pământului a fost sugerat încă din vară de rezultatele inițiale ale unei echipe de cercetători de la California Institute of Technology (SUA). Deoarece în timpul erupției a fost eliberat foarte puțin dioxid de sulf, aceștia au presupus că efectul de răcire al erupțiilor vulcanice mari nu se va mai întâmpla.
În schimb, cantitățile neobișnuit de mari de vapori de apă emiși ar putea declanșa exact efectul opus. Acest lucru se datorează faptului că vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră foarte puternic, a cărui creștere semnificativă ar duce în mod inevitabil la o încălzire a straturilor atmosferice inferioare pe termen mediu, scrie Meteo radar.
Cu toate acestea, mai sus, în stratosfera superioară, uscată, ar trebui să se producă o răcire măsurabilă. Și exact acest lucru au reușit să detecteze cercetătorii: începutul unei răciri pe scară largă a stratosferei superioare deasupra emisferei sudice a Pământului.
Această răcire stratosferică a căpătat între timp o amploare fără precedent și este de așteptat ca acest efect să se extindă și în emisfera nordică a Pământului în cursul lunilor următoare.
Prognoza meteo iarnă 2022-2023. Un meteorolog din cadrul inițiativei „Severe Weather Europe” a analizat acum efectele pe care aceste evenimente le-ar putea avea asupra temperaturii și a modelelor de circulație atmosferică care direcționează vremea în emisfera nordică a Pământului.
Pe baza unui lanț de indicii extrem de complex, el concluzionează că anomaliile termice așteptate ar putea, de asemenea, să influențeze comportamentul așa-numitei Oscilații Nord-Atlantice (NAO) și să întărească tendința de formare a unui indice NAO negativ. Acest lucru înseamnă că diferența de presiune dintre depresiunea islandeză și cea din Azore va slăbi, ceea ce va duce la acumularea unor situații de blocaj în Europa.
Prognoza meteo iarnă 2022-2023. Blocarea circulației ciclonilor în lunile de iarnă poate – dar nu este obligatoriu – să ducă la condiții meteo destul de reci în Europa. În acest caz, încălzirea declanșată de vaporii de apă de la vulcanul din Pacificul de Sud ar putea avea ca rezultat în Europa o iarnă rece medie sau sub medie.
Deoarece erupția vulcanică submarină din Hunga Tonga este un fenomen cu multe caracteristici speciale care nu a mai fost observat în această dimensiune până acum, toate concluziile trase în urma acestui eveniment trebuie evaluate cu mare precauție.
De exemplu, un sistem de presiune ridicată blocat ar putea duce la o vreme de iarnă foarte blândă în Europa, dacă s-ar ancora deasupra sud-estului Europei în loc de insulele britanice. În plus, efectele preconizate asupra Oscilației Nord-Atlantice ar putea să nu se materializeze sau să fie amânate până în primăvară, astfel încât iarna să fie mai atlantică, adică ușoară și umedă.
Pe scurt, cercetarea în domeniul previziunilor sezoniere este importantă și bună. Cu toate acestea, aceste cercetări sunt încă în fază incipientă și nu pot oferi mai mult decât indicații aproximative. Prin urmare, nu trebuie confundată cu previziunile realiste pentru următoarele câteva zile, care, datorită progreselor înregistrate în meteorologia modernă, sunt considerate în prezent ca fiind în mare măsură sigure.
Astfel, chiar și în urma descoperirilor legate de efectele erupției din Tonga, problema iernii viitoare rămâne deschisă. Ca de obicei, vom ști cu exactitate doar la sfârșitul iernii, adică în martie.
In ceea ce priveste iarna 2022-2023, exista probabilitate destul de mare să avem parte de o iarna mai blândă. Aceste estimari nu exclud posibilitatea să avem intervale pe parcursul iernii in care să vorbim de tempetaruri minine de -15 grade sau de precipitaţii mai abundente”, a dezvăluit directorul ANM în exclusivitate la România Tv. Mai multe detalii, aici:
EXCLUSIV Cum va fi vremea la iarnă. Directorul ANM prezintă în premieră prognoza iernii 2022-2023