Băsescu: Modificarea Statutului militarilor reflectă ori trădare, ori prostie

Preşedintele Băsescu a spus că, în opinia sa, 60 de ani este vârsta potrivită pentru pensionarea generalilor şi a prezentat motivele pentru care a trimis legea înapoi spre reexaminare.

„Am trimis spre reexaminare o propunere de modificare a Statutului Cadrelor Militare. Unii o iau ca fiind o joacă, un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege a fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat. Reflectă ori un act de trădare naţională, ori un act ce vădeşte o profundă prostie. Dacă aş fi promulgat-o astăzi, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă. Comandamentul Forţelor Terestre ar fi rămas fără nici un general, Comandamentul forţelor aeriene rămânea cu un singur general. Statul Major General rămânea cu un singur general”, a spus şeful statului.

Băsescu a mai spus că speră ca „această lege să nu mai plece din Parlament niciodată”.

Alte articole

Traian Băsescu, mesaj ironic pentru Marcel Ciolacu: „Marceleeeee! Sună-l pe Trump şi spune-i că… nu mai eşti… Zi-i pă româneşte, Marcele”

Traian Băsescu exultă înainte de exit-poll-urile oficiale: „Ghinion!!!!”

Şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei.

ROMÂNIATV.NET vă prezintă principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

Despre SCUTUL ANTI-RACHETĂ: Etapa întâi a scutului anti-rachetă e în curs de implementare. Etapa a doua va fi realizată din punctul de vedere al investiţiei militare în acest an. După etapa a doua, faza a treia vizează amplasarea unui site similar cu cel de la Deveselu în Polonia. Se renunţă la faza a patra care nu viza apărarea teritoriului UE. Prin renunţarea la faza a patra, nu se afectează cu nimic securitatea apărării teritoriului faţă de rachete cu rază lungă de acţiune care ar porni din Iran sau Coreea de Nord. Aceste confirmări le am din discuţiile pe care le-am avut cu secretarul de stat John Kerry.

Despre SCRISOAREA PRIVIND proiectul de REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI: Am transmis Camerei Deputaţilor o scrisoare prin care solicit menţinerea pe ordinea de zi a proiectului privind revizuirea Constituţiei. De ce am ţinut să fac acest lucru? Art 63. din Constituţie spune că proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament. În 2011, proiectul de revizuire a Constituţiei s-a întors la Comisia juridică. Trebuie să continuie drumul. Am sesizat pentru că s-a depăşit termenul legal în care un proiect putea să stea la Comisia juridică. Această scrisoare s-a bazat şi pe art. 227 din Regulamentul Camerei care spune că proiectele înscrise pe ordinea de zi şi al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera nou aleasă. La art. 86 al Regulamentului se spune că programul de lucru se întocmeşte de către Biroul permanent. Acesta e motivul pentru care m-am adresat preşedintelui Biroului permanent. La alineatul 2 al art 86 se spune că Biroul permanent poate include pe ordinea de zi un proiect al cărui termen a fost depăşit. Aceasta e baza legală.

– Hotărârea 662 din 2012 a CCR spune că autorităţile cu competenţe decizionale în problematica supusă referendumului trebuie să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. Altfel, ar reduce referendumul la un simplu sondaj de opinie. Mai este un articol care a scăpat şi preşedintelui Senatului şi îi scapă şi domnului profesor Pârvulescu. Vedem competenţa domniei sale. Preşedintele României poate cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum. Referendumul e expresia voinţei poporului, aşa că niciun politician nu va putea trece peste obligaţia de a ţine cont de referendumul care a avut loc în noiembrie 2009. E interesant cât de lipsiţi de consecvenţă sunt cei din actuala majoritate. Lucrează cu dublă măsură. Într-un referendum nevalidat clamează voinţa poporului, iar un referendum validat îl consideră neglijabil. Mă tem că viaţa şi CCR îi vor aduce la ordine. În procesul de revizuire a Constituţie trebuie să ţină cont de acest referendum validat. Ca atare, cred că revizuirea trebuie să plece de la această realitate politică. Altfel, revizuirea nu se justifică. Scrisoarea a fost o atenţionare. A pleca de la altă premisă decât referendumul nu înseamnă decât să pregătim un eşec.

– Este eronat să revizuieşti o Constituţie cu o normă de prezenţă la referendum de 25%-30%. Nu poţi înfrânge un referendum de 50% cu o normă de 25%.

Despre STATUTUL CADRELOR MILITARE: Am trimis spre reexaminare o propunere de modificare a Statutului Cadrelor Militare. Unii o iau ca fiind o joacă, un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege a fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat. Reflectă ori un act de trădare naţională, ori un act ce vădeşte o profundă prostie. Dacă aş fi promulgat-o astăzi, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă. Comandamentul Forţelor Terestre ar fi rămas fără nici un general, Comandamentul forţelor aeriene rămânea cu un singur general. Statul Major General rămânea cu un singur general. Dacă voiau să nu treacă în rezervă trebuiau să se ducă la ministru cu casheta în mână pentru prelungire în fiecare an. Dacă la împlinirea vâstei de 55 de ani optează să rămână în serviciu până la 60 de ani, e dreptului lui. E pentru prima dată după Revoluţie când se încearcă politizarea generalilor. Practic rămânem o armată de ofiţeri superiori şi subofiţeri.

O astfel de decapitare printr-o lege năroadă e inexplicabilă şi e un act împotriva securităţii naţionale şi a Armatei române. Cu cine propun iniţiatorii legii să-i înlocuim pe aceşti generali sau să-i facem dependenţi politic? Acum o rezolvă cu domnul ministru care azi e Duşa, mâine poate veni Stroe, sau orice politruc. Generalii nu trebuie să depindă de politic. Acestea sunt motivele pentru care am trimis legea înapoi şi sper să nu mai plece din Parlament niciodată. Nu sunt generalii lui Moş Teacă, sunt ofiţeri care s-au instruit în comandamente NATO, sunt ofiţerii care au condus operaţiunile în Irak şi Afganistan. Armata n-ar fi singura instituţie supusă loviturilor şi recomandarea mea e ca Senatul să fie mult mai atent. Dacă discutăm de un alt statut al cadrelor militare e o altă problemă. Dintre iniţiatori e şi un fost ministru al Apărării, provenit din Armată.