Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va susţine candidatura Suediei la NATO după protestul de la Stockholm din weekend, când a fost ars un exemplar al Coranului, relatează The Guardian.
„Cei care permit astfel de blasfemii în faţa ambasadei noastre (din Stockholm) nu se mai pot aştepta la sprijinul nostru pentru aderarea lor la NATO”, a declarat luni Erdogan, după o reuniune a cabinetului.
România încearcă să pună pe agenda Consiliului JAI de la Stockholm aderarea la Schengen. Lucian Bode va participa la reuniunea informala din Suedia
El a criticat, de asemenea, autorităţile suedeze pentru că au permis ca demonstraţia să aibă loc în faţa ambasadei turce din Stockholm.
„Deci lăsaţi organizaţiile teroriste să se dezlănţuie şi apoi vă aşteptaţi la sprijinul nostru pentru aderarea la NATO. Acest lucru nu se va întâmpla. Dacă Suedia nu va arăta respect faţă de Turcia sau faţă de musulmani, atunci „nu va primi niciun sprijin din partea noastră în problema NATO”, a spus el.
„Dacă îi iubiţi atât de mult pe membrii organizaţiilor teroriste şi pe duşmanii Islamului şi îi protejaţi, atunci vă sfătuim să le cereţi sprijinul pentru securitatea ţărilor voastre”, a mai spus Erdogan.
Turcia l-a convocat deja pe ambasadorul Suediei în legătură cu incidentul, a anulat o vizită planificată a ministrului suedez al apărării la Ankara şi a condamnat ferm evenimentul.
Protestele de sâmbătă din capitala suedeză au sporit tensiunile cu Turcia, într-un moment în care ţara nordică are nevoie de sprijinul Ankarei pentru a obţine intrarea în alianţa militară. Arderea Coranului a fost gestul extremistului Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs (Linia dură – n.r.). Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a organizat şi în trecut o serie de demonstraţii în care a ars Coranul. Mai multe ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat incidentul.
Suedia şi Finlanda semnează protocolul de aderare la NATO. Jens Stoltenberg: „Primim doi noi aliaţi cu forţe şi militare formidabile”
Ankara a fost supusă unor presiuni tot mai mari din partea oficialilor suedezi şi finlandezi, precum şi a şefului NATO, Jens Stoltenberg, pentru a ratifica aderarea Suediei şi Finlandei. Cele trei ţări au semnat în acest sens un memorandum trilateral în timpul summitului NATO de a Madrid, din iunie anul trecut. Cele două ţări nordice au fost de acord să abordeze problemele de securitate ridicate de Turcia. Ankara vrea ca Suedia, în special, să adopte o poziţie mai clară împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi „teroriştii” – în principal militanţi kurzi, dar şi un alt grup de refugiaţi politici, pe care îi acuză pentru tentativa de lovitură de stat din 2016.