Stenograme incredibile între două dintre tinerele care se pretind victimele fraţilor Tate: „O facem pe proastele, pe victimele. Să pară că suntem îndrăgostite de ei” FOTO

Conversaţiile celor două tinere sunt purtate după raziile oamenilor legii la domiciliul fraţilor Tate, când preocuparea fetelor părea să fie mai mult cum să se deghizeze, pentru a nu fi recunoscute din fotografiile făcute atunci când au fost duse la audieri.

Andrew Tate, mesajul zilei din arest: „Încearcă să-mi rupă conexiunea cu lumea exterioară”
Ba chiar mai mult, cele două îşi coordonează „poveştile” şi plănuiesc să pretindă în faţa anchetatorilor că sunt victimele fraţilor, dar că îi iubesc pe aceşti. Una dintre fete chiar spune într-un mesaj „o să storc şi nişte lacrimi”.

Una dintre fete, din Republica Moldova, îi spune colegei sale din SUA că „merităm un Oscar”, iar tânăra cu cetăţenie americană scrie, în altă zi, „trebuie să scriem un film cât de curând”.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Frații Tate și-au primit înapoi bolizii în valoare de 4 milioane de euro. Ce mașini le sechestrase DIICOT milionarilor

Într-o altă conversație, purtată de tânăra din SUA cu mama ei, victima fraților Tate este luată la rost de femeie, aceasta reproșându-i că a pus pe jar autoritățile.

În urmă cu două zile, când frații Tate au fost escortați la DIICOT, pentru continuarea percheziției informatice, avocatul lor a declarat că încă nu au fost extrase datele care vor fi analizate de oamenii legii. Potrivit Spy News, avocatul Eugen Vidineac a spus că nu deține informații despre probele care s-au găsit, în contextul în care ancheta s-a extins în patru țări.

„Așa cum am zis de atâtea ori, percheziția informatică, până la acest moment, extragerea anumitor date urmează a fi interpretate de către organul abilitat și pus la dispoziția apărării, când va fi gata, fapt pentru care, nu se știe ce probe s-au găsit”, a spus Eugen Vidineac, în exclusivitate pentru Antena Stars.

Citeşte şi: Alec Baldwin revine pe platoul de filmare unde a ucis-o din greșeală pe directoarea de imagine a filmului „Rust”

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti de prelungire a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele celor patru inculpaţi din dosarul Tate, constată că procurorii DIICOT au adus „suficiente probe (interpretate în mod corespunzător faţă de momentul procesual actual)”, cu privire la infracţiuni de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat. Apărătorii lui Andrew şi Tristan Tate consideră decizia Curţii de Apel drept ”nelegală, lipsită de temeinicie şi de probe” şi inclusiv cei doi fraţi au invocat lipsa probelor de cate ori au interacţionat cu jurnaliştii.

„Completul colegial de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine, contrar celor susţinute de către contestatorii inculpaţi că, în cauză există suficiente probe (interpretate în mod corespunzător faţă de momentul procesual actual şi redate în mod exhaustiv atât în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive nr. 1305/D/P/2022 dar şi în cuprinsul încheierii din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală) de natură să convingă un observator obiectiv, în sensul art. 5 par. (1) lit. c) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cu privire la existenţa unei bănuieli rezonabile”, cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat de care sunt acuzaţi fraţii Tate şi cele două complice ale acestora”, se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti.
Conform documentului citat, principala critică formulată de cei patru contestatori inculpaţi „vizează baza factuală a măsurii preventive, aceştia contestând fondul acuzaţiilor formulate de procuror şi apreciind că nu există probe în susţinerea acuzaţiilor”.
Astfel, avocaţii celor doi fraţi au invocat „ încălcarea principiului loialităţii administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susţinând în acest sens, că „deşi începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de cei doi inculpaţi, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilităţii de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.
„Contrar apărării, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată că, procurorul de caz a procedat conform dispoziţiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că «atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de acesta, care dobândeşte calitatea de suspect». Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calităţii de suspecţi, organul de urmărire penală a acţionat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participaţia/vinovăţia acestora, nu se poate reţine nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susţinut cei doi contestatori”, notează Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii constată de asemenea că procesele verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei Whatsapp depuse la dosar drept probe şi contestate de inculpaţi „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.
„Fără a proceda la o analiză exhaustivă în privinţa fiabilităţii mijloacelor de probă administrate, având în vedere că analiza temeiniciei acuzaţiei este de competenţa instanţei de judecată învestită cu rechizitoriul, completul colegial de drepturi şi libertăţi constată din coroborarea declaraţiilor persoanelor vătămate audiate în cursul urmăririi penale( …………, …………, A S A. şi P C-I.a) cu procesele verbale de transcriere a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiei Whatsapp că, inculpaţi …………. şi ………… au recrutat victimele, în scopul desfăşurării activităţilor generatoare de profituri ilicite, astfel cum au fost menţionate mai sus, prin manopere de inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de concubinaj/căsătorie şi existenţa unor false sentimente iar, în cazul persoanei vătămate P C-I.a prin prezentarea/promisiunea falsă că va obţine venituri şi alte recompense extrem de atractive, din activităţi de video chat presT. pentru inculpaţii …………. şi …………, ceea ce exclude existenţa unui consimţământ liber, nealterat şi neviciat, astfel cum au susţinut cei doi inculpaţi”, conchid judecătorii.