Scumpiri alarmante în România. Analist economic: Mai mult de 40% din cheltuielile unei familii cu doi copii merg pe alimente de bază și servicii

Viața în România este din ce în ce mai scumpă. Cei mai mulți bani se duc pe alimente și servicii. Întrebat cum i se pare scăderea inflaţiei la 15,1%, analistul economic Adrian Negrescu a spus că deocamdată ”nu schimbă foarte mult situaţia”.

“Putem să privim ca o veste bună, încurajatoare din perspectiva scăderii acestei inflaţii în a doua parte a anului. Un procent nu aduce primăvara în buzunarele noastre, nu schimbă foarte mult situaţia, dar am trecut de vârful inflaţiei şi ne îndreptăm spre o temperare a inflaţiei. Motivele sunt lesne de înţeles. Este în primul rând această plafonare a preţului la energie şi gaze, care a influenţat semnificativ modul în care evoluează preţurile din România, dar să nu uităm că în continuare avem preţuri din ce în ce mai mari la produsele alimentare de bază şi la servicii ceea ce afectează puterea de cumpărare a românilor. Cred că asta este ceea ce în interesează în primul rând pe telespectatori ce se întâmplă cu preţurile produselor alimentare în condiţiile în care mai mult de 40% din cheltuieli la o familie cu doi copii se duc pe aceste cheltuieli”, a explicat analistul economic, citat de news.ro.

Citește și: Mugur Isărescu, veşti bune pentru români. Inflaţia va scădea pe ultimul 2023 şi va ajunge sub 5% în 2024

Adrian Negrescu a menţionat că prioritatea pentru români o reprezintă achitarea facturilor la utilităţi.

Alte articole

Taxe și impozite mai mari după majorările de pensii și salarii de anul acesta: ”Ne ducem cu pași repezi spre fundul sacului și, dacă nu vom găsi soluții care să nu omoare economia, vom ajunge din nou la mâna FMI”

Vouchere de vacanţă 2024. Adrian Negrescu crede că trebuie regândite: „Statul nu-şi mai permite să le acorde, din 2025 vor fi eliminate”

“Prioritatea o reprezintă facturile la utilităţi pentru că tot ce înseamnă energie, gaze, toate acestea au adus nişte costuri duble faţă de iarna trecută. Am ajuns să ne dăm mai mult de jumătate din bani, mă refer la o familie medie din România, pe zona de produse alimentare de bază. În top 10 cele mai mari scumpiri în 2022 opt poziţii sunt alimente de bază – zahăr, unt, margarină, cartofi, iar celelalte două poziţii sunt gazele şi energia electrică. Ne cheltuim cei mai mulţi bani pentru produsele alimentare de bază ceea ce arată nivelul de sărăcie din România, faptul că puterea de cumpărare a scăzut foarte mult faţă 2021, iar pe de altă parte sunt aceste facturi care creează şi mai mare presiuni pe bugetele familiilor şi care la cum se anunţă şi au început să vină facturile pe luna decembrie sunt cu cel putin 40 dacă nu chiar cu 50% mai mari în cazul familiilor care se încălzesc cu energie electrică, care au boilere, care au calorifere electrice”, a menţionat Adrian Negrescu.

Citește și: Vouchere facturi 2023. Cardurile pentru energie, distribuite într-un milion de locuințe. Când încep plăţile

Analistul economica a mai afirmat că au scăzut vânzările la îmbrăcăminte şi încălţăminte.

“Legat de celelalte lucruri pe care le mai cumpără, românii cumpără în general produsele care au legătura cu igiena, cu îngrijirea casei, mai puţin zona de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care din punctul meu de vedere a intrat într-un con de umbră extrem de puternic care a început încă de la Black Friday, de atunci am văzut primele semne că oamenii încep să strângă baierele pungii şi nu mai investesc în astfel de lucruri. Şi-au redus achiziţiile care au legătură cu celelalte aspecte ale vieţii cotidiene, şi-au tăiat inclusiv din zona de abonamente, zona de cheltuieli care nu au legătură cu alimente. Această tendinţă se va accentua”, a mai declarat Adrian Negrescu.

El a adăugat că în magazine cumpărăturile la produse alimentare se fac la suta de grame.
”Cumpărăturile în magazine se fac la suta de grame, vedem producătorii că vin pe piaţă cu produse ambalate în pachete mai mici, s-a redus foarte mult dimensiunea produselor,, pentru că este singura metodă prin care şi ei pot menţine preţurile la un nivel cât de cât acceptabil în contextul scăderii puterii de cumpărare”, a explicat analistul financiar.