Ortodoxe: Sfântul Leon, Papă al Romei
Greco-catolice: Sf. papă Leon
Romano-catolice: Sf. Francisc Regis Clet, pr. m.; Fer. Ioan de Fiesole (Fra Angelico), călug.
Leon s-a născut în Italia într-o familie creștină. A fost numit Papă al Romei după moartea Papei Sixt al III-lea, potrivit crestinortodox.ro. Papa Leon I a salvat orașul de la distrugere, atunci când hunii conduşi de Attila s-au apropiat de Roma. Sfântul i-a întâmpinat îmbrăcat în veșmintele arhiereşti şi a reușit să negocieze cu Attila, făcându-l să se retragă.
Sfântul Leon a fost apărător al dreptei credințe împotriva ereziei lui Eutihie și Dioscor. În cadrul celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon, ținut în anul 451, a fost citită și epistola Sfântului Leon, în care el susținea cu tărie cele două lucrări și cele două voințe în Hristos.
A trecut la cele veşnice în anul 461.
Făclie Dumnezeiască dobândindu-te pe tine Biserica lui Hristos, cu luminile faptelor tale bune Sfinte Leon şi ale minunilor tale, din destul se luminează, Înţeleptule Leon.
Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Leon, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Viaţa ta fiind luminată cu strălucirea faptelor bune şi cu fulgerele minunilor fiind înfrumuseţată, înaintea tuturor te-ai făcut vestit, de Dumnezeu purtătorule.
Ca să te fericim cu glasuri Dumnezeieşti, fiindcă ai vieţuit cu cuviinţă şi umbli întru cele cereşti veselindu-te, cu rugăciunile tale izbăveşte-ne pe noi de patimi, de necazuri şi de primejdii, ierarhe şi păstorule, vrednicule de laudă.
Soare măreţ ai răsărit lumii, cu strălucirea bunătăţilor tale; şi cu lumina minunilor, povăţuind la lumină adunările credincioşilor şi pierzând întunericul patimilor, Cuvioase Leon, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă. Amin!
Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților va avea loc sâmbătă, 18 februarie 2023, înainte de Lăsatul secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui. În această zi, creștinii merg la biserică cu ccolivă, colac, sticlă cu vin, dar și pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe, pentru a da de pomană sufletelor adormiților.
După slujbă, oamenii merg la mormintele celor dragi și aprind lumânări, dau cu tămâie și aduc flori. Datul de pomană în Sâmbăta Morților este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile.
Conform tradițiilor, în această zi se mănâncă și se dau de pomană piftie și alte răcituri, Moșii de Iarnă fiind cunoscuți și ca Moșii de Piftii în unele zone ale țării.
Conform tradiției creștine, de Sâmbăta Morților trebuie să se împartă vase în care gospodinele pun sarmale, sau orez cu pui, piure cu carne sau orice altceva i-a plăcut răposatului în timpul vieții.