Gândacii uriași de Madagascar sunt preferații echipei de cercetare, din care se numără și românul Mihail Sichițiu.
„Proiectul a fost foarte interesant. Am folosit, în principal, gândaci de Madagascar. Ne-am uitat și la niște molii, dar în cazul lor e mai complicat pentru că nu pot să ridice decât un gram două și e foarte dificil să faci un circuit electronic să fie așa de ușor.
La gândaci era din start mai simplu pentru că sunt mai mari și pot căra 4-5 grame, uneori chiar și 10 grame”, a comentat profesorul, pentru Adevărul.
Insectele robotizate se vor strecura prin locuri greu accesibile, pentru a colecta și transmite informații deosebit de importante. Practic, guvernele ar putea interveni mult mai prompt în misiunile de salvare cu ajutorul unor „armate de gândaci”.
„Ideea e că acești gândaci pot pătrunde prin molozul care se formează după un cutremur. Ei au montat pe spate un circuit electronic, inclusiv un difuzor și un microfon cu un transmițător radio.
Nu de telefonie, ci unul local, deci operatorul trebuie să fie prin preajmă. Deci ar putea auzi când cineva cere ajutor”, a mai transmis cercetătorul, potrivit sursei citate.
Românul a tras concluziile, în urma studiului.
„Gândacii se descurcă mult mai bine la navigație prin teren denivelat decât orice a făcut omul până acum.
Sunt oameni care au vrut să facă același lucru cu roboți și merge, dar nu sunt așa de mici și nu navighează așa de bine ca gândacii”, a mai punctat Sichițiu.
Românul a explicat ce presupune, de fapt, tehnologia.
„Noi am făcut o telecomandă pentru gândaci, apoi am cuplat niște electrozi la antene și în coadă, iar așa putem să-i ghidăm să meargă în față, să meargă în spate, să facă stânga sau să facă dreapta. Am încercat să îl ghidăm și am reușit să-l menținem pe o anumită traiectorie.
L-am pus să facă cercuri, să facă pătrate, să meargă în linie dreapta. Un gândac, când dă cu antena din dreapta de un obstacol, face stânga. Atunci nervul din antena din dreapta zice ‘vezi că ai dat de ceva’. Noi tăiem antena și punem un electrod care să atingă nervul respectiv și băgăm un curent foarte foarte mic care îi ‘zice’ gândacului ‘vezi că ai dat de ceva pe dreapta’. Și trebuie să facă stânga. Deci în loc să simtă cu antena îi ‘spunem’ noi cu electrodul”, a dezvăluit cercetătorul, pe scurt.