Paştele catolic şi ortodox este, de obicei, sărbătorit la date diferite, pentru că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paştelui diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian.
Diferenţa între Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână, la cinci săptămâni, dar câteodată pică în acelaşi timp. În 2014, de exemplu, sărbătoarea Sfintelor Paşti la catolici va coincide cu cea a ortodocşilor.
Data prăznuirii Paştelui este, spre deosebirea de cea a Naşterii Domnului, variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară. Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte, la catolici
Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.
La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra prima sa mesă de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania. La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.
Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.
În Italia, Paştele este precedat de carnavaluri şi de parade. În Vinerea Mare, oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei. Felul lor tradiţional de mâncare pentru masa de Paşte este tot mielul. În a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă.
În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.