Salariul minim european, obligatoriu din 2024. Cât sunt „lefurile ca afară” pentru cei mai slabi angajaţi români

Salariul minim european va trebui aplicat şi de România de anul viitor. Potrivit specialiștilor, din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puţin peste 600 euro) se poziţionează printre ultimele ţări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei şi Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprins între 2.387 euro în Luxemburg şi 399 euro în Bulgaria.

Deşi reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre ţările membre, tema venitului minim este poziţionată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene, transmite Agerpres.

Un grup de lucru în ceea ce priveşte salariul minim adecvat a fost constituit la nivelul Ministerului Muncii, în vederea transpunerii directivei europene în legislaţia naţională, a afirmat joi, 9 martie, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

„Am constituit un grup de lucru la nivelul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în vederea transpunerii directivei europene în legislaţia naţională. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai mai multor instituţii care au atribuţii în domeniu, fie că e vorba de instituţii din subordinea Ministerului Muncii, precum Inspecţia Muncii sau instituţii din afara ministerului precum Institutul Naţional de Statistică”, a menţionat Cristian Vasilcoiu, la prezentarea raportului „Corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent: studiu de politică publică”.

Alte articole

Se dau bani de la stat! Cine sunt românii care vor beneficia de ajutoare de urgență

Veste bună pentru mulţi români, anunţ oficial de la Ministerul Muncii înaintea iernii

Salariul minim european şi în România. De când cresc substanţial veniturile celor mai sărmani angajaţi

El a subliniat că se merge pe varianta ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pentru că, în România, „nu calculează nimeni salariul median în mod oficial”.

Salariul minim european în România, 50% din salariul mediu

„Mergem pe varianta ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pentru că, în România nu calculează nimeni salariul median în mod oficial. Şi, atunci, varianta de 60% din salariul median ar presupune alte modificări şi alte calcule pe care să le facă INS în plus, dar directiva ne dă posibilitatea să alegem între cele două variante – şi, implicit, în această situaţie, alegem varianta ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu„, a explicat Cristian Vasilcoiu.

El consideră bine-venit studiul prezentat joi privind coşul de trai decent. „Noi, în România, în momentul de faţă avem un paralelism legislativ din păcate. Avem prevederi legale care ne spun că salariul minim se stabileşte anual în Consiliul Naţional Tripartit, prin negocieri între Guvern, sindicate şi patronate. Mai avem o lege la care face şi studiul referire, votată de Parlamentul României, care a legat salariul minim de acest coş de trai decent, însă nicio instituţie nu l-a calculat oficial în România până acum. INS ar fi trebuit să facă asta, dar are nevoie de nişte modificări legislative. De aici şi tema acestui studiu, astfel încât să şi poată să îl calculeze. Nefiind oficial calculat, niciodată într-o instituţie de stat – nu s-a putut aplica legea în cauză,” a mai spus reprezentantul Ministerului Muncii.

Secretarul de stat a precizat că mai multe ONG-uri şi fundaţii au constituit o alianţă şi au făcut un calcul, însă există „tot felul de reclamaţii cu privire la acest calcul”. Astfel, reprezentanţii patronatelor au spus că au fost luaţi ca indici, de exemplu, preţul de la raft din Carrefour ori aceştia ar trebui comunicaţi oficial de Institutul Naţional de Statistică.

Totodată, patronatele au ridicat problema că studiul a fost făcut în nişte oraşe mari, unde nivelul de trai şi salariile sunt mai mari, astfel că nu este o cercetare corelată la nivel naţional.

„Sunt mai multe chestiuni tehnice care momentan fac ca această lege să nu fie pusă în aplicare, însă eu cred că până la urmă această lege va rămâne şi fără obiect, dat fiind faptul că vom aplica directiva europeană”, a mai spus Cristian Vasilcoiu.

CES recomandă Guvernului să negocieze cu partenerii sociali implementarea directivei europene privind salariile minime
Consiliul Economic Social recomandă Guvernului să înceapă discuţiile şi să negocieze cu partenerii sociali implementarea directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, arată raportul „Corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent: studiu de politică publică”, prezentat joi.

Salariul minim european şi în România. De când cresc substanţial veniturile celor mai sărmani angajaţi

Conform sursei citate, la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2022, prin Hotărârea Guvernului 1.071/2021, la valoarea de 2.550 lei, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare: rata inflaţiei de 5% prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, 2,1% creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană pentru anul 2020 conform datelor Eurostat, creşterea câştigului mediu brut, o parte din creşterea economică prognozată 2021/2020.

Astfel, valoarea coşului de consum în lei pentru un trai minim decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii este de 8.659 lei pe lună, conform calculelor FES/Syndex. În ceea ce priveşte structura cheltuielilor, din această sumă alimentaţia reprezintă 1.898 lei, îmbrăcăminte şi încălţăminte (853 lei), locuinţa (2.273 lei), dotarea locuinţei (246 lei), cheltuieli cu locuinţa (739 lei), produse de uz casnic şi igienă personală (274 lei), servicii (563 lei), educaţie şi cultură (641 lei), îngrijirea sănătăţii (132 lei), recreere şi vacanţă (253 lei), fondul de economii al familiei (787 lei).

Reprezentanţii CES recomandă Guvernului implementarea noii directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prin care se propune promovarea creşterii gradului de adecvare al salariilor minime stabilite prin lege, contribuind astfel la realizarea unor condiţii decente de muncă şi de trai pentru angajaţii europeni şi prin care se stabileşte un cadru de referinţă pentru gradul de adecvare al salariilor minime legale. Totodată, se îmbunătăţeşte accesul efectiv la protecţia salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un salariu minim în temeiul legislaţiei naţionale.

O altă recomandare adresată Guvernului se referă la asigurarea spaţiului şi cadrului de negociere colectivă pentru partenerii sociali aşa cum este stabilit în noua Legea a Dialogului Social. „Această recomandare este pentru a întări rolul negocierilor sectoriale, care pot include şi politica salarială”, se menţionează în raport.

Conform documentului, experţii externi ai studiului şi CES au constatat că valoarea salariului minim rămâne un subiect de negociere colectivă şi decizie politică pentru corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent deoarece nu poate exista o formulă predefinită de stabilire a salariului minim, sau cel puţin nu una care să poată fi stabilită doar prin expertiză şi dacă se are în vedere o creştere a salariului minim pe termen lung pentru corelarea acestuia cu coşul minim, anumite elemente procedurale ar trebui agreate între guvern, sindicate şi patronate.

Pe de altă parte, reprezentanţii CES recomandă Guvernului României şi partenerilor sociali agrearea unui cadru de negociere a salariului minim care să conţină atât o componentă de analiză a datelor, cât şi una de negociere între partenerii sociali pe baza acestor date. Totodată, CES recomandă Guvernului ca discuţiile în acest cadru să înceapă cu minimum 6 luni înainte de finalul anului pentru ca decizia să poată fi comunicată companiilor cu minimum 3 luni înainte de intrarea ei în vigoare.

„Experţii externi ai studiului şi CES au constatat că în varianta finală a Legii nr 174/2020 sunt informaţii ce lipsesc şi care trebuie completate.

În consecinţă, CES recomandă modificarea Legii nr 174/2020 pentru a putea deveni funcţională prin completarea capitolelor: (2) Îmbrăcăminte şi încălţăminte, (4) Dotarea locuinţei, (8) Educaţie şi cultură. Conform experţilor externi, textul legii ar trebui să includă o evaluare iniţială a valorii coşului de consum pentru un trai decent realizată de Institutului Naţional de Statistică, în baza structurii, conţinutului şi argumentelor din studiul iniţial de fundamentare. Necalcularea oficială de către INS a valorii coşului minim de consum pentru un trai decent a fost atribuită de către reprezentaţii INS unor motive tehnice: anexa Legii nr 174/2020 nu include cantităţile pentru toţi itemii, ceea ce face imposibilă calcularea valorii respectivilor itemi şi, în consecinţă, a valorii totale a coşului minim pentru un trai decent”, se menţionează în raport.

Regula de la bloc pe care o ignoră aproape toate asociațiile de proprietari. Amenzile pot ajunge la 10.000 de lei!

Potrivit sursei citate, studiul şi-a propus fundamentarea cu argumente ştiinţifice, bazate pe date, contextualizate în cadrul naţional şi european, a unui demers de corelare a salariului minim stabilit de Guvern cu valoarea stabilită prin lege pentru coşul minim de consum, precum şi elaborarea unor scenarii alternative de realizare a unui asemenea demers.

„Am început această activitate de studii şi cercetări. Anul trecut, CES-ul, în plen, şi-a propus şase teme – şi aceasta este prima din cele şase teme. Am mai avut o lansare în toamnă, pe un studiu în ceea ce priveşte locuirea privită din punctul de vedere al celor trei mari părţi reprezentate în CES: respectiv patronate, sindicate şi asociaţii şi fundaţii. Evident, salariul minim este un subiect intens discutat. Tema a fost propusă de partea sindicală – şi era normal să fie aşa. Nu vă ascund că, de fiecare dată când asist la Consiliul Naţional Tripartit (CNT, n.r) – şi se ajunge la această temă de salariu minim – eu sunt exact la mijloc între partea patronală şi partea sindicală şi întotdeauna este foarte interesant pentru că am impresia că uneori partea patronală şi partea sindicala nu ajung să desfăşoare – nu un dialog social, ci un dialog constructiv şi profesional pe această temă. Plenul a acceptat această temă tocmai pentru a lansa într-o discuţie atât cu Executivul cât şi cu Parlamentul – este mai mult o sămânţă de vorbă scoasă în afara CNT-ului, spre o reflecţie necesară. Studiul a beneficiat de aportul a patru experimentaţi cercetători şi o să vedeţi că dacă vă aplecaţi asupra lui dă nişte propuneri de soluţii. Cu siguranţă, însă, acest lucru trebuie discutat pe toate aspectele”, a declarat joi preşedintele CES, Bogdan Simion.