Vali Vijelie a plecat de jos şi a muncit din greu ca să-şi vadă visul cu ochii. Îşi dorea să fie artist, aşa cum toţi din familia lui erau. Manelistul a povestit câteva momente cheie din viața lui, care au avut un impact major în dezvoltarea sa profesională.
„Am plecat de jos. Vrei să îți spun de când eram amărât? Dormeam pe sora mea și mă înveleam cu fratele meu. Dar când faci totul din suflet, nu are cum să nu îți iasă. Așa am învățat. Dacă faci un cântec și îți place, oamenii îl gustă altfel. Tata cânta, mama cânta, vărul meu care e şi idolul meu, Mircea Vijelie, cânta și cântă muzică lăutărească pură. Eu eram cel mai mare fan al lui. De fiecare dată când punea tata muzică, punea numai cu el.
La un moment dat, mama îmi făcea ghiozdanul să mă duc la şcoală. Într-o zi, am lipsit de la şcoală, iar dirigintele i-a transmis mamei. Mama i-a spus lui tata, care mă iubea enorm, îmi făcea toate poftele. Atunci, tata m-a certat. A venit un alt văr de-al meu care cânta cu acordeonul si l-a întrebat pe tata de ce mă ceartă. Tata i-a spus că am fugit de la şcoală şi că o să ajug un vagabond. Vărul meu i-a spus lui tata să mă trimită la el să mă înveţe cu acordeonul ca să am un viitor.
Nu nimeream, era la început. La un moment dat, pac, mi-a dat peste degete. Mi-a zis: Aici trebuie să înveţi, aici nu mai suntem veri. Când am vent acasa, m-a luat tata în primire. Tata s-a aşezat la ţambal să mă acompanieze şi mi-a spus că trebuie să învăţ să cânt măsurat. Când a văzut tata că am început să învăţ, el dimineaţa pleca la muncă şi îmi spunea că până vine să am o melodie învăţată. Când venea de la muncă, mă punea să cânt, el cânta la ţambal. Şi greşeam că nu ştiam să cânt măsurat. Cu ciocănelul de la ţambal îmi dădea una peste degete.
Mi-era drag să stau cu tata. În ziua de azi când am vreo problemă mă gândesc la ce m-a învăţat tatăl meu”, a dezvăluit Vali Vijelie în emisiunea „La Măruță”