Umbrărescu deja toarnă asfalt pe noile autostrăzi ale României. Un tronson din Autostrada de Centură (A0) Nord a Capitalei prinde contur din ce în ce mai mult pe zi ce trece, iar finalul anului 2023 devine din ce în ce mai mult un termen posibil pentru o deschidere a traficului. Pe A0 Nord, Lotul 3, între DN și A3 și mai departe până la DJ 100 (Afumați), constructorul român UMB pare că trage cu toate motoarele turate la maxim.
Lotul 2 din A0 Nord are circa 19 km, de la nodul rutier cu DN1, la nodul rutier cu A3 și mai departe până la DJ100 (Între Ștefăneștii de Jos și Afumați) și după podul peste răul Boltașul.
Aici constructorul român UMB lucrează de zor încă din vara trecută, iar pe mare parte din tronson deja a fost așternut asfaltul. În plus, la toate structurile se lucrează, mare parte din pilele pentru poduri și pasaje au fost ridicate și se prefigurează din ce în ce mai clar o posibilă deschidere a traficului la final de an, măcar parțială – pe cei 10 km de la Dn1 la A3.
Asociația Construim România (ASCORO) a filmat din dronă, cele două segmente – DN1 – A3 și A3 – DJ100?Afumați, iar imaginile arată mobilizarea exemplară din șantier. În prezent, șantierul a ajuns la un progres fizic de circa 40-45%.
A doua filmare pornește, în sens invers, de la capătul lotului de la Afumați, trece peste podul în construcție peste râul Boltașul și peste intersecția cu Dj100 și se termină tot la viitorul nod rutier cu A3:
A0 Nord – Lot 2 (DN1/Corbeanca – DN2/Afumați)
Lungime: 19 km, 2 noduri rutiere – cu A3 și DN1
Valoare: 832 mil lei
Constructor: Asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – contractat în mai 2021
Ordin de începere dat în 16 august 2021
Termen: 12 luni proiectare + 22 de luni execuție
Stadiu (aprilie 2023): 40-45%
Finalizare posibilă: Q4 2023 (parțial) / Q2 2024 (total)
UMB, constructor cu o tradiție deja în a finaliza proiecte de autostradă înainte de termen
Compania românească UMB, condusă de Dorinel Umbrărescu, a fost în ultimii ani cea mai performantă din rândul constructorilor de autostrăzi, reușind mobilizări exemplare pe șantiere și chiar și inaugurări înaintea termenelor contractuale.
Aici putem aminti că UMB a construit și finalizat înainte de termen singura bucată din A7 deschisă traficului în prezent: 16 km drept centură a Bacăului, deschidere de trafic cu circa un an înainte de termen.
La fel, UMB a finalizat și deschis înainte de termen un tronson din autostrada A1 de lângă Timișoara, cu traficul deschis în octombrie 2012, cu șase luni înainte de termen.
UMB – companie din Bacău la origini – a ajuns în prezent să lucreze pe un front neîntrerupt de peste 250 de kilometri din Autostrada A7, toți în Moldova. Practic, din cele 13 tronsoane PNRR ale A7, de la Ploiești la Pașcani, UMB construiește 10 dintre ele.
Comparație între constructori pe A0: Românii de la UMB – Peste 40% în 9 luni / Grecii de la Aktor – sub 30% în 18 luni
Pe autostrada de centură a Capitalei A0 (circa 101 km) sunt în prezent în curs de execuție circa 71 de kilometri, din care 52 de km pe partea de sud.
Pe partea de nord, două loturi sunt contractate cu UMB, iar un alt lot abia ce a fost contractat cu o firmă din China.
Pe A0 Nord – Lotul 2, UMB a început să pregătească lucrările încă din primăvara anului trecut și a intrat în forță pe șantier din luna august 2022.
Imagini din dronă. Umbrărescu bate toate recordurile, cea mai rapidă construcţie de autostradă din istoria României
La nici două luni după constructorul așternea primele straturi de asfalt în unele zone de pe lot. Acum, conform estimărilor din teren, stadiul lucrărilor depășește 40% .
Avansul lucrărilor UMB pe A0 este și mai impresionant dacă e să-l punem în comparație cu un alt tronson asemănător, lotul 1 din A0 Sud.
Pe cei 18 km de la A1 la DN6 (care conțin doar un singur nod rutier pe traseu – cel cu A1) lucrează grecii de la Aktor. După o bâlbăială prelungită cu avizarea proiectului de execuție, lucrările au demarat în octombrie 2021.
În prezent stadiul lucrărilor este sub 30%, după ce au trecut aproape 17 luni din cele 30 de luni ale contractului.
Termenul oficial pentru greci e luna aprilie a anului viitor, dar „cu „mobilizarea” actuală, începem să avem emoții că vom circula între A1 și DN6 în 2024”, atrage atenția și Asociația Pro Infrastructura.
Mobilizarea slabă o recunoaște și Cristian Pistol, șeful de la Autostrăzi care spune că s-au acordat deja trei certificate negative constructorului și că au avut loc mai multe întâlniri cu compania unde s-a discutat accelerarea lucrărilor.
Potrivit lui Pistol grecii au un ultimatum ca în perioada Martie-Aprilie să ajungă la un stadiu fizic de 40%, dar că acum în teren stadiul e sub 30%…
Umbrărescu urcă Bacăul în topul financiar al judeţelor
Judeţul Bacău, din „săraca“ Moldovă, are 15 companii antreprenoriale din cele 19 prezente în total în top 1.000. Timişul, din „bogatul vest de ţară“, are doar patru companii antreprenoriale din cele 48 de firme pe care le trimite între primele 1.000 din ţară.
Timişul, cu 48 de firme în top 1.000, este al treilea cel mai bine reprezentat judeţ din ţară raportat la numărul de companii prezente în top 1.000, după Bucureşti şi Ilfov.
Raportat la businessul antreprenorial însă, harta judeţeană a firmelor din Top 1.000 arată în premieră şi una dintre cele mai mari surprize: Bacăul. Judeţul de unde a pornit dezvoltarea Dedeman, astăzi cea mai mare companie antreprenorială din România, este un judeţ campion al antreprenoriatului. În top zece cele mai mari companii din Bacău nu există niciun business străin, sunt doar firme dezvoltate de antreprenori: Dedeman cu Dragoş şi Adrian Pavăl, grupul Spedition UMB/Tehnostrade al lui Dorinel Umbrărescu, Chimcomplex cu Ştefan Vuza, Agricola cu unul dintre cele mai apreciate branduri din industria alimentară.
Bacăul are 19 companii în top 1.000, iar 15 dintre ele sunt afaceri antreprenoriale. În Timiş, judeţ care domină businessul mare după regiunea Bucureşti-Ilfov, doar 4 firme antreprenoriale se află printre cele 48 prezente în top 1000.
Dezvoltarea regională a României este inegală, cu multinaţionale care au ales să se aşeze acolo unde au avut infrastructură şi forţă de muncă bine pregătită. Şcoala lor a generat dezvoltare pe orizontală, dar sunt voci care spun şi că a frânat un posibil avânt antreprenorial.
“Dacă luăm toată cifra de afaceri pe judeţul Timiş şi scădem toate multinaţionalele, vom vedea că antreprenoriatul are o pondere mai scăzută comparativ cu alte regiuni din ţară. În zona Timiş este foarte comod să lucrezi într-o multinaţională sau la stat şi sunt foarte mulţi angajaţi care au ales una dintre cele două opţiuni”, spunea în luna septembrie, la Timişoara, într-o discuţie cu ZF, un antreprenor local care crease sute de locuri de muncă.
Antreprenorul timişorean a avut dreptate. Ca business, Timişul este cel mai puternic judeţ al României după regiunea Bucureşti-Ilfov. Ca business antreprenorial abia ajunge în plutonul doi al urmăritorilor.
Top 1.000 este astăzi interactiv, digital, îl puteţi accesa din platforma www.zfcorporate.ro şi puteţi vedea cum arată harta de business a României pe judeţe, cine sunt cei mai mari jucători, din ce sectoare vin. Platforma interactivă a fost dezvoltată printr-un parteneriat între Ziarul Financiar şi Bridge-to-Information