Petre Daea, despre cormorani: Prietenul meu trebuie să părăsească arealul, ne privează de cel puţin 30.000 sau 40.000 de tone de peşte pe an

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat duminică la Prima News, despre cormorani, că prietenul lui trebuie să părăsească arealul, pentru că ne privează de cel puţin 30 sau 40.000 de tone pe an. Ministrul a mai spus că în Parlament este un acot normativ prin care aceştia pot fi împuşcaţi tot anul, şi a arătat că populaţia de cormorani, care acum ajunge la o sută de mii, trebuie să rămână la 9.000 de exemplare.

Petre Daea, anunț de ultimă oră despre sprijinul UE pentru fermieri. ”Vor mai veni fonduri în această direcţie”

”Prietenul meu trebuie să părăsească arealul, pentru că, din cauza prietenului meu, nu e prietenul meu, e prietenul altora, acest prieten ne privează de cel puţin 30 sau 40.000 de tone pe an. Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii şi lucrul acesta au trebuit ani să se înţeleagă”, a spus ministrul.

Ministrul Agriculturii a afirmat că ”populaţia de cormorani este peste suta de mii”.

Întrebat la cât ar trebui să ajungă populaţia de cormorani, el a spus: ”Păi, la cum zic cei care protejează cormoranul, ar fi 9.000 şi ceva. Îi oprim pe ăia, restul…La număr, îi numără ei. Vânătorii ştiu cum să facă”, a spus ministrul.

Petre Daea a arătat că în Parlament este ”un proiect de act normativ trecut de primele verificări să se împuşte tot anul cormoranul”.

Petre Daea: „Fermierii vor primi un nou ajutor de la CE pentru acoperirea pierderilor provocate de importurile de cereale din Ucraina”

”În câţiva ani de zile trebuie să ajungem aici, să echilibrăm ecosistemul”, a mai afirmat Daea. Mai mulţi parlamentari PSD şi PNL au iniţiat şi depus la Parlament un proiect de lege care prevede că vânarea cormoranilor va fi permisă tot anul.

În prezent, perioada de vânătoare a acestei specii de păsări este 1 septembrie – 28 februarie. Proiectul, iniţiat de 17 senatori şi deputaţi PSD şi trei deputaţi PNL, modifică Anexa nr.1, lit.B, pct.10 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, transmite Agerpres.

Iniţiatorii explică, în expunerea de motive a proiectului, că, în ultimii 40 de ani, s-au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de cormorani mari (Phalacrocorca carbo) şi acest lucru afectează fermele de acvacultură.

„Populaţiile s-au întors în unele zone după o lungă absenţă şi s-au mutat şi în alte zone anterior neocupate. Această creştere a numărului şi a distribuţiei a adus păsările în conflict cu omul. Cu toate că îngrijorarea producătorilor de peşte a crescut ca urmare a pagubelor tot mai mari produse de cormorani în fermele de acvacultură, semnalele acestora nu au fost auzite de responsabilii cu protecţia mediului. Urmare acestui fapt, s-a ajuns în prezent ca producători de marcă din acvacultura românească să dorească să abandoneze această activitate şi să se îndrepte spre alte activităţi din agricultura românească”, au precizat anul trecut parlamentarii.

Ei menţionează că aceste specii de păsări se hrănesc aproape exclusiv cu peşte, în medie, un cormoran consumând aproximativ 500 g de hrană în fiecare zi.

„De asemenea, cormoranii pot deteriora peştii, în special exemplarele mai mari pe care le prind, dar nu le pot înghiţi. Aceste daune cresc riscul de îmbolnăvire, mortalitate şi stres la peştii afectaţi. (…) Păsările se hrănesc în mod natural în habitate de apă dulce, salmastre şi marine şi astfel pot afecta pescuitul comercial, fermele de peşte (intensive şi extensive) şi pescuitul recreaţional în habitate naturale seminaturale sau artificiale”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.

Petre Daea promite război cu preţurile mari şi cormoranii: „Mi-au luat peştele înainte de a-l introduce în frigider”
Iniţiatorii mai susţin că practica europeană nu prevede o limitare a vânării păsărilor migratoare admise la vânătoare, iar legislaţia naţională transpune prevederile comunitare în ceea ce priveşte stabilirea unui sistem de protecţie (Directiva păsări – art. 5) şi a mijloacelor şi metodelor de vânătoare pentru aceste specii.

„În ultimii 20 de ani s-a observat o masivă migraţie a cormoranilor din apele naturale, unde hrana s-a redus, în fermele de acvacultură, unde hrana este abundentă. Prezenţa cormoranului o putem observa pe întreg teritoriul României, nu doar în zonele tradiţionale de prezenţă (Delta Dunării şi de-a lungul cursului fluviului Dunărea). Ei au migrat în căutare de hrană şi spre zone ca Banat, Transilvania, Moldova”, au mai menţionat iniţiatorii.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma, în urmă cu câteva luni, că perioada de vânătoare a cormoranului, stabilită prin lege de la începutul lunii septembrie până la finele lunii februarie din anul următor, ar putea fi extinsă, având în vedere că nu s-a intervenit în timpul pandemiei de COVID-19.