Salariile bugetarilor vor fi reduse. Deși tot mai mulți politicieni ai Puterii încearcă să transmită ideea că nu susțin măsuri majore pentru bugetari, ministrul Marcel Boloș spune că reforma nu va fi una ușoară.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a spus, într-un interviu pentru Digi24, că reforma care vizează salariile bugetarilor și pensiile speciale, în acord cu PNRR, are dată limită luna decembrie a acestui an. El nu anticipează o reformă deloc ușoară: ”Vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți”.
Salariile bugetarilor, 110 miliarde de lei
„Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”, spune Marcel Boloş.
EXCLUSIV VIDEO Marcel Boloş lasă de înţeles că ar apela la varianta concedierilor în sistemul bugetar: „Revizuirea salariilor este imposibil de făcut. A doua variantă este revizuirea numărului de bugetari”
Ministrul a spus, în declarația citată, că ”Eu am prezentat trei scenarii, dar fac precizarea că nu au fost discutate în Coaliție, și, sigur, avem timp până în decembrie, atunci este data limită pentru cererea de plată numărul 4 pe care o avem de depus în cadrul PNRR-ului. Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an. Acolo se spun două lucruri foarte clar – primul este cel legat de sustenabilitate, și în reforma pensiilor speciale am avut exact aceeași condiție – de sustenabilitate, în reforma pensiilor generale avem aceeași condiție legată de sustenabilitate, adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari.
Din experiența personală, atunci când la pensiile speciale am prezentat măsuri cu impact nesemnificativ, de genul 0,01% din PIB a fost considerată cu impact minor. În PNRR este prevăzută o analiză de impact a acestei categorii de reformă, a salarizării bugetarilor, deci este limpede că această corelație între caracterul se sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure.
Marcel Boloş: Pensiile scad cu 5-10%
Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale. N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere. Reformele nu se fac cu mânuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează. În recomandările specifice de țară, noi am fost avertizați că șubrezim sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales prin deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor, a salariilor bugetarilor. De acolo am avut această recomandare și apoi am preluat-o în PNRR.
Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europeană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB”.