Care este forma corectă: Paște sau Paști? Explicațiile unui lingvist și ale Bisericii Ortodoxe

Potrivit  Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM) ambele variante sunt acceptate. Mai exact, Paște este forma de singular a substantivului propriu masculin, în timp ce Paști este forma de plural. Asta înseamnă că depinde foarte mult de contextul în care folosim celor două cuvinte perioada aceasta.

„Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular, Paşte sau cea de plural, Paşti.

De exemplu, este corect să spunem: Un Paşte fericit, nu Un Paşti fericit, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular, cu un substantiv la plural, Paşti. Și nu spune nimeni «un cozonaci»”, a spus profesorul Bogdan Cristea, notează click.ro, citat de Fanatik.

Cu toate acestea Biserica Ortodoxă le recomandă credincioșilor utilizarea formei Paști, care se regăsește și în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581, precum și în Noul Testament din 1648.

Alte articole

Parlamentul din Ucraina a votat interzicerea Bisericii Ortodoxe! Rusia acuză o tentativă a Kievului de „a distruge ortodoxismul canonic”

Demonstrație de arte marțiale într-o biserică ortodoxă din Oradea. Enoriașii au luat foc: „Încă ne mai rabdă Dumnezeu!”/„Prost e popa că permite spurcarea bisericii”

Citește și: Rețetă friptură de miel la ceaun. Cum faceți carnea să fie cât mai fragedă și aromată

Utilizarea expresiei „Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie” mai este întâlnită inclusiv în Dicţionarul religios, publicat în 1994 de către Ion M. Stoian. Filologul român George-Mihail Pruteanu crede că dilema dintre Paști și Paște are legătură cu termenul pască.

Concret, pluralul de la pască este paști sau păști, motiv pentru care în limba vorbită s-a simțit nevoia de un singular pentru a face referire la această zi de mare sărbătoare din calendarul ortodox. Așa a luat naștere cuvântul Paște.

Din punct de vedere etimologic, termenul Paști vine din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine ebraică Pasah care înseamnă a trecut. Mai exact, evreii numesc Pesah sărbătoarea libertății sau a azimilor.

Evenimentul se desfășoară în amintirea trecerii prin Marea Roşie când s-au eliberat din robia egipteană. Acest moment este prăznuit în fiecare an la 14 Nisan, adică la prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.

Citește și: Ce trebuie să știe românii despre codul înscris pe ouă. Semnificația fiecărei cifre