Marius Budăi promite o nouă lege a salarizării. Guvernul încearcă să găsească soluții în ceea ce privește salariile bugetarilor, dat fiind că PNRR-ul are un jalon pe această temă.
O nouă lege a salarizării ar trebui să fie lansată în 2023, iar ministrul Muncii Marius Budăi, a declarat că în prezent se fac eforturi uriașe astfel încât bugetarii care au fost omiși în vechea lege să poată să primească salariile care li se cuvin. Acest lucru ar fi fost mult mai simplu de rezolvat dacă guvernarea anterioară nu ar fi suspendat prevederile aflate în vigoare.
„Știți că o mare problemă la această lege este că unele categorii profesionale sunt la nivelul din 2022, știți bine cazul celor din sănătate. Alte categorii au ajuns pe parcurs până în 2020, până la sfârșitul lui 2019, când am plecat noi de la guvernare, altele nu au ajuns. Iată că avem dezechilibre aici, cu categorii profesionale care sunt deja la nivelul din 2022, categorii profesionale care nu sunt la nivelul din 2022. Este vorba despre personalul TESA din sănătate, parte din dascălii noștri, personalul didactic si nedidactic, parte din funcționarii ministerului chiar, parte din deconcentratele din tara. Sunt categorii care nu au ajuns la nivelul din 2022. Dacă ar fi fost așa, atunci analiza ar fi fost mult mai simplă. Pentru că atunci am fi avut doar câteva lucruri de echilibrat probabil între categorii profesionale, sau aceeași categorie pe diferite ministere. Acum analiza este mult mai grea”, a explicat ministrul Muncii, Marius Budăi, la Antena 3 CNN.
Mai mult, ministrul Muncii Marius Budăi a vorbit și despre faptul că PNRR-ul blochează posibilitatea de a majora pensiile românilor. Acesta a avut un avertisment sumbru cu privire la viitor.
Marius Budăi îi condamnă pe cei care au scris PNRR că au vrut ca românii să fie săraci timp de 50 de ani, dat fiind că au acceptat ca în PNRR să apară un anumit procent din PIB alocat pensiilor, respectiv 9,4%.
„Eu am primit o întrebare de la Comisia Europeană. Domnule, ce ați avut în cap când ați scris acest procent și de ce până în 2070? Că noi nu înțelegem. Din păcate le-am spus că nici eu nu înțeleg. Vedeți dumneavoastră, și acum nu că vorbim de 9,4. Putem spune 9,1 sau 18,9 sau 15 sau oricât vreți dumneavoastră. Însă eu am studiat toate legislațiile din toate statele membre și toate PNRR-urile din statele membre ale Uniunii Europene. Niciun stat membru nu și-a impus o asemenea plafonare“, a explicat Marius Budăi.