Povestea a început cu 12 ani în urmă, când, în ianuarie 2011, Consiliul General a aprobat un Plan Urbanistic Zobal, ce prevedea reconstruirea bisericii „Sfântul Nicolae Bărbătescu Vechi“, datată 1820, pe același amplasament, dar extins. Între timp, vechiul lăcaș de cult nu a mai fost dărâmat, întrucat noul edificiu s-a ridicat alături, în aceeași curte. Totuși, se pare că interese necunoscute țin să prăbușească această clădire de cult, în ciuda vechimii și a faptului că enoriașii pot încă participa la serviciul religios în interiorul său. Unele voci susțin că argumentul ar fi legat de siguranță, deși nu ar exista o expertiză în acest sens. Și chiar dacă s-ar efectua și s-ar constata slăbiciuni de structură, există soluții tehnice de consolidare.
Iar aici începe discuția interesantă, legată de actualul edil al Capitalei. Nicușor Dan, din calitatea sa de ONG-ist la acea vreme, critica aspru orice demolare a clădirilor de patrimoniu, dând chiar exemple similare, de vandalizare a unor monumente: „A doua zi am trecut eu pe acolo şi am văzut alţi oameni pe acoperiş”, povestea preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”, potrivit stiripesurse.ro
Fapt de neînțeles este conduita lui Nicușor Dan în așteptarea unui deznodământ dur cu privire la un edificiu construit acum peste 2 secole. Pe lângă valoarea simbolică religioasă, vechimea este un alt criteriu de protejare a clădirilor. Mai mult, cunoscătorii știu că lupta primarului general, cu PUZ-urile de sector și nu numai, s-a dat în ultimii mulți ani „la baionetă”. Acesta a declarat recent chiar că singura motivație pentru a obține un nou mandat o constituie dorința de a se bate cu dezvoltatorii imobiliari, care ar periclita patrimoniul Bucureștiului. Or, tocmai când e vorba de o asemenea miză – sau poate tocmai de aceea – edilul preferă să se uite în partea cealaltă.
Și mai stranie este metoda procedurală prin care vechea biserică ar urma demolată, cel mai probabil pe baza unei autorizații emise de Primăria Sectorului 5, în ciuda revoltei credincioșilor din zonă. Surse administrative susțin că, pentru a evita protestele spontane ale enoriașilor, subiectul este ținut extrem de discret, în așteptarea unui aviz de la Ministerul Culturii.
De ce se sapă gropile la doi metri adâncime. Legea nescrisă care se aplică la orice înmormântare
Or, presa a relatat despre sutele de procese intentate de diverse asociații din ecosistemul de ONG-uri al lui Nicușor Dan, prin care acestea încercau blocarea diferitelor proiecte pentru mult mai puțin. De această dată, când vorbim despre o biserică ridicată la 1820, un edificiu încărcat de istorie și memorie spirituală, edilul nu pare deloc interesat de subiect. Situația este cu atât mai gravă dacă ne gândim la sacrificarea clerului și a lăcașurilor de cult în vremea lui Nicolae Ceaușescu, rămas proverbial pentru ușurința cu care „dădea din mână”, ordonând demolarea bisericilor. Mai mult, alianța politică din spatele lui Nicușor Dan este formată, cu excepția USR, din PNL, PMP și Forța Dreptei, cu lideri care declamă zgomotos afilierea la credința creștină și valorile tradiționale. De aici și mai greu de înțeles atitudinea liderului acestora, actualul primar general, care nu a avut nicio reacţie până miercuri. nici Patriarhia Română nu şi-a precizat încă poziţia faţă de această crimă arhitecturală.