Săptămâna care urmează va fi caracterizată prin temperaturi de vară. Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie, a punctat, la Antena 3, că schimbările climatice sunt o certitudine, în contextul în care, în 19 mai, Organizația Meteorologică Mondială a publicat o analiză prin care se arată că există o probabilitate foarte mare ca următorii cinci ani, 2023 – 2027, să fie cei mai calzi din istoria măsurătorilor meteorologice. ”Unul din acești ani va depăși recordul înregistrat în 2016 care, până în acest moment, reprezintă cel mai cald an la nivel mondial. Nici România nu face excepție. Nu excludem ca și 2023 să înregistreze noi recorduri, după cea mai caldă iarnă din istoria măsurătorilor meteorologice. În luna ianuarie – care ar trebui să rămână cea mai rece lună a iernii, am înregistrat un record termic absolut” a spus directorul ANM.
Pe termen scurt, săptămâna care urmează ”va fi caracterizată de o vreme mai caldă, mai ales în mijlocul săptămânii când este posibil să consemnăm valori apropiate de 30 de grade, dar, în același timp, vorbim și despre fenomene de instabilitate atmosferică, caracterizate prin averse torențiale, intensificări ale vântului și condiții de grindină”.
Prognoza meteo pentru vara 2023. Primele estimări anunță valuri de căldură, inclusiv în România. Romica Jurca anunţă unde vor fi valuri de căldură extremă şi secetă. „După o iarnă caldă şi o proimăvară rece, vara ar trebui să aibă temperaturi ridicate. Luna mai se va încheia cu o răcorire şi aşa va şi începe iunie, prima lună de vară. Fenomene de instabilitate vor fi până la jumătatea lunii iulie. Din 15 iulie, vom avea o săptămână cu valuri de căldură, dar este greu de spus dacă vom avea caniculă, cu temperaturi în jur de 40 de grade Celsius. Vor fi alternanţe mari, El Nino se va activa, un curent care va aduce un aer cald în Atlantic, iar efectele se vor vedea şi la noi”, a declarat Romica Jurca la România TV.
Datele specialiştilor arată că vor apărea şi ploi sau vijelii mai ales în sudul continentului.
Cod roșu de vreme extremă în Europa. Prognoza meteo în minivacanța de Rusalii
Ultimii opt ani, cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor. Modelele climatologice sugerează că după trei ani de manifestare a tiparelor meteorologice asociate cu fenomenul La Nina în Oceanul Pacific, care scad în general uşor temperaturile globale, omenirea ar putea să asiste la revenirea fenomenului El Nino, omologul său mai clad, în a doua jumătate a acestui an. În timpul fenomenului El Nino, vânturile care bat spre vest de-a lungul Ecuatorului scad în intensitate şi apa caldă a mării este împinsă spre est, generând temperaturi mai mari la suprafaţa oceanului. „El Nino este în mod normal asociat cu temperaturi record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau în 2024 reprezintă ceva încă necunoscut, dar eu cred că este mai probabil să se întâmple”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
Modele climatologice sugerează o revenire a condiţiilor asociate cu El Nino spre sfârşitul verii din emisfera nordică şi o posibilitate de apariţie a condiţiilor pentru un El Nino intens spre sfârşitul acestui an, a precizat Carlo Buontempo. Cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice a fost până acum 2016, care a coincis cu un puternic fenomen El Nino – deşi schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar şi în anii lipsiţi de acest fenomen.
Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, reflectând astfel tendinţa de încălzire pe termen lung a climei globale, stimulată de emisiile de gaze cu efect de seră. Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din cadrul Imperial College din Londra, a spus că temperaturile alimentate de El Nino ar putea să agraveze impacturile provocate de schimbările climatice cu care ţările lumii se confruntă deja – inclusiv valuri de căldură severe, secete şi incendii de vegetaţie. „Dacă El Nino nu se va dezvolta, există deja o şansă bună ca 2023 să fie chiar mai cald decât 2016 – ţinând cont că planeta a continuat să se încălzească deoarece oamenii au continuat să ardă combustibili fosili”, a adăugat Friederike Otto.
Oamenii de ştiinţă care participă la programul european Copernicus au publicat luna trecută un raport ce a analizat extremele climatice înregistrate la nivel global în 2022 – care a ocupat locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani din istoria înregistrărilor meteorologice. Europa s-a confruntat în 2022 cu cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor meteorologice, în timp ce precipitaţii severe, alimentate de schimbările climatice, au cauzat inundaţii devastatoare în Pakistan, iar în luna februarie nivelurile gheţurilor din Antarctica au scăzut până la cel mai mic nivel al lor.
Temperatura medie globală este de acum cu 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, au precizat specialiştii din programul european Copernicus. Deşi cei mai mulţi dintre poluatorii majori din lume şi-au luat angajamentul de a-şi reduce emisiile nete până la nivelul zero, emisiile globale de CO-2 au continuat să crească în 2022.
Secretarul general al ONU, mesaj tranșant la reuniunea pentru climă: „Omenirea are de ales: cooperează sau piere”
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat, la sfârșitul anului trecut, că toate ţările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică. Prin discursul său de la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, Guterres a dorit să transmită o urgenţă înaintea celor două săptămâni de dezbateri privind modalităţile de evitare a celor mai grave efecte ale schimbării climei, cu toate că guvernele sunt preocupate mai ales de războiul din Ucraina, de inflaţia în creştere şi de criza energetică. „Omenirea are de ales: cooperează sau piere”, a spus secretarul general. După el urmau la cuvânt lideri ai mai multor ţări, din Regatul Unit până în Arabia Saudită. Guterres a cerut un pact între statele cele mai bogate şi cele mai sărace pentru accelerarea tranziţiei de la combustibilii fosili şi accelerarea finanţării pentru reducerea emisiilor, în timp ce unele efecte ale încălzirii globale s-au produs deja.
Prognoza vară 2023. Elena Mateescu, directorul ANM, a explicat cum va fi vremea în această vară. „Fiecare sector economic este afectat anual de fenomene meteo extreme. Dacă 2022 a fost al treilea an cel mai călduros din istoria măsurătorilor din țara noastră, după 2019 și 2020, iarna 2022-2023 a fost cea mai caldă din istoria țării noastre și a doua cea mai caldă din Europa. Ianuarie a adus un nou record termic absolut în România, la Turnu Măgurele pe 19 ianuarie, când au fost 22,5 grade Celsius.
Cu siguranță, și ceea ce urmează pe parcursul primăverii 2023, verii 2023 și a toamnei și debutului iernii va fi sub semnul extremelor meteo. Statistica ultimilor ani ne-a arătat că recordurile înregistrate în anii curenți au depășit recordurile anterioare. Și cu siguranță va fi o vară a extremelor, pentru că fiecare anotimp a fost caracterizat de alternanțe termice semnificative.
Val de aer african peste Europa, 2023 aduce o secetă teribilă. Avertismentul Comisiei Europene
Prognoza vară 2023. Dacă vorbim de secetă, deja vorbim în România de un deficit accentuat de apă în sol pentru jumătatea estică a țării. Mă refer la Dobrogea, Muntenia şi Moldova, acolo unde, mai ales în Dobrogea, cantitățile de precipitații între 1 septembrie 2022 şi 28 februarie 2023 au însumat doar 127 l/mp. Iată deja un an complicat în această parte a țării, după un an agricol anterior excesiv de secetos în toată țara”, a declarat Elena Mateescu la Antena 3.