EXCLUSIV. Economistul Andrei Mocearov, previziuni sumbre: „Statul nu va mai putea plăti pensii”

Economistul Andrei Mocearov a făcut, în exclusivitate la România TV, o analiză dură a perspectivelor sistemului de pensii prin prisma jaloanelor asumate în PNRR. „În primul rând, trebuie să încadrăm reforma pensiilor din Romania într-o reformă globală. Pentru început, aș spune că pensiile în forma în care se află astăzi, vorbesc de pensiile publice au debutat în lumea capitalistă în al Doilea Război Mondial. Atunci când au fost generalizate. Evident ele sunt mai vechi, de pe vremea lui Bismark, însă generalizarea lo0r a fost în Al Doilea Război Mondial pe vreme de emancipare. Sau, dacă vreți, cum spune economistul american, ele au fost într-o anumită epocă de economie politică.

Imediat după Al Doilea Razboi Mondial, conceptul de pensie insemna ca pensia era prelungirea salariului. Și asta însemna că pensia era definită de ultimii ani de salariu. Sfârșitul anilor 1970, începutul anilor 1980 ne-a adus centru nou de economie politică ceea ce inseamna un deput al inversării emancipării sociale, economiștii din universităţi numesc asta neoliberalism, consensul de la Washington, nu mai intru in detali, evident ca asta a afrectata și pensiile”, a spus Andrei Mocearov.

Pensii 2023. Calculează singur ce pensie vei avea. Casa de Pensii a anunțat o nouă formulă de calcul a pensiilor

Avertisment sumbru despre pensiile românilor lansat de celebrul economist Andrei Mocearov. Acesta susține că reforma propusă de Banca Mondială va duce la desființarea pensiilor. Și asta se petrece într-un context global și european, care nu va afecta doar România.
„Banca Mondiala a facut un proiect de cercetare in anul 1994 si a propus sistemul pe trei piloni. Asta inseamna trecerea de la pensia calculata ca prelungire a salariului, in functie de ultimele salarii ca pensia calculata in functie de contributie. Adica pensia ca o contrapartida de la niste contribuții. Exista o prima faza care e pilonul I, care inseamna ca pensia este calculata in functie de contributie, dar contribuțiile sunt teoretice, convenționale doar fixeaza ierarhia pensiilor. Pensia propriu zisă, adica cunatumul, este fixată de politica economică a guvernului care fixeaza punctul de pensii. Şi, in sfârsit, se trece prin pilonul II, care e un pilon de tranzitie spre pilonul III, care inseamna capitalizarea contribuțiilor. Acesată capitalizare a contribuițiilor se numește generic pensie privată și eu am numit ca acestă pensie privata nu e propriu zis pensie. Pentru că pensia în conceptul ei fundamental este o asigurare de bătrânețe. Evident cum e și asigurarea pentru mașină RCA-ul sau cum e asigurarea medicală numai că aici intră intragenerțională. Întodeauna la o asigurare accidentul, accidentul aici este bătrânețea în cazul ăn care se întâmplă ceva, altcineva îți plătește. Ajungi in situatia in care nu mai ai puterea de munca sa produci valoare și să câștigi bani. În Romania a urmat acesta transfoarmare, intâi legea, imediat dupa 1989, în Romania pensiile erau calculate în funcție de ultimele salarii, se alegeau 5 din cei mai buni 10 ani. Legea nr 19 din 2000 care a intrat in aplicare in anul 2001 a trecut la pensia contributivă. Apoi legea 411 din 2004, legea pe cei trei piloni a fost consolidata de legea 263 din 2010 unde s-a introdus indexaremai puțin generoasă și egalizarea varstei intre barbati si femei care urma sa se faca intr-un viitor mai putin apropiat.

Alte articole

Pensii 2023. Un român încasează lunar 21.980 lei, deşi a cotizat pentru doar un sfert din sumă

Pensii 2023. Este ultima zi, se taie pensiile dacă nu se depune adeverinţa în original până pe 25 octombrie

„Reforma pensiilor are ca obiectiv ultim desființarea pensiilor. Sună apocaliptic, dar ăsta e adevărul. Și asta se petrece într-un context global și european, nu e o inovație românească. Pensia a fost un accident al secolului 20, când Marx și Keynes erau încă atractivi și populari. Nu întâmplător este una dintre reformele majore din PNRR,” avertizează economistul Andrei Mocearov.

Un pensionar care s-a plâns că nu a primit ajutorul social, deşi are o pensie mai mică de 1500 de lei, a avut surpriza vieţii lui, din partea ANAF. De ce nu a mai fost eligibil pentru acordarea voucherului de 250 de lei

Economistul Andrei Mocearov exprimă o critică fermă asupra proiectelor de reformare a sistemului de pensii asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR).

„Deci, per ansamblu, asistam la un proces indelungat care a durat 35-40 de ani, noi deja am parcurs cam 20 de ani cam cat e perioada de cotizare pentru un om. In care pensia publica ajunge în final sa fie o schema de economisirea personala. Deci, practic nu mai exista pensie. Eu sunt conștient de faptul că unii numesc în continuare treaba asta pensie. Dupa parerea mea, nu, nu e pensie in conceptul ei fundamental. Înca ceva. De ce se face treaba asta? Pentru ca asta e intrebarea, de ce. Eu am spus ca e un proces de inversare a emancipării sociale, ca suntem intr-un nou ciclu de economie politica la nivel global si care a fost reluat de fapt in PNRR.

„Banca Mondiala a argumentat ca ne asteapta, eu numesc in interviul pe care l-am dat, Apocalipsa, apocalipsa inversării demografice. Fiindcă Banca Mondiala spune următorul lucru: in 2050-2060 va avea loc o inversare a piramidei demografice, adica vor fi foarte multi pensionari si mult mai putini lucrători si spune ca statul nu va mai poutea plati pensii. Ei aici spun 2 lucruri inexacte: prima este ca Banca Mondiala face o foarte pesimista ipoteză asupra productivității muncii. Istoria arata ca daca creste productivitatea muncii, existand progres tehonogic, din ce in ce mai putini lucratori au putut sa plateasca din ce in ce mai multe pensii. Intrebarea e de ce in viitor productivitatea nu va creste in continuare? Deci, ipoteza ca productivitatea nu va creste e neverosimilă dupa parerea mea.

„Explicatia la nr 1 este ca statul nu va mai putea plati pensii, dar ea este insotita, dupa parerea mea este o dezinformare crâncena. Banca Mondiala spune in raportul asta ca solutia sunt pensiile private, deci capitalizarea contributiilor. De ce spun eu ca este o dezinformare, oricare ar fi instrumentul care transfera niste bani de la cei care lucreaza la cei care nu mai lucreaza, la pensionari, o face la contributiile curente. Chiar in situatia pilonului 3 sau pilonului 2 unde aparent posesorul, cel care cotizeaza da contributii la pilonul 2 sau la pilonul 3, deci la un pilon administrat privat, are un numar, dar numarul nu se poate transforma in pensie efectiva ca putere de cumparare. E un numar mai degraba conventional, sunt niste bani de cont, ca banii aia se se foloseaca ca bani de buzunar, banii aia trebuie sa intre bani respectiva entitate administrata privat sau public. Fara contributii curente respectivele pensii nu pot fi platite sau scad. Daca statul nu are bani nu are cum sa cum sa aiba administratorul privat bani”, mai spune Andrei Mocearov.

ECONOMISTUL Andrei Mocerov: PRIN PNRR SE MICȘOREAZĂ PILONUL 1 AL PENSIILOR

„PNRR-UL in primul rand pune acesta reforma la sustenabilitate fiscala. Deci, din start reforma pensiilor este privita ca un instrument de austeritate, adica echilibram bugetul sacrificand pensiile. Din start e cinic asta. In mod normal aceszta reforma ar trebui sa fie e capitolul social, sa vedem cum arata o pensie decenta si dupa aia sa vedem cum facem sustenabilitatea fiscala. Nu trebuie sa pornim de la pensii indecente ca sa asiguram sustenabilitate fiscala.

Reforma din PNRR urmeaza defapt reforma propusa de Banca Mondiala, adica ce face ?! Micșoreaza piloniul 1 pentru ca opune acel faimos 9,4 și aici o sa vin cu o explicatie legat de 9,4. Al doilea lucru pe care il face, indexarea mai putin generoasa. Indexarea nu se mai face in functie de salariul mediu pe economie, adica indicele acela de corecție care exista acuma si in functie doar de inflatie, ori asta inseamna ca puterea de cumpărare a pensiilor va scadea. Asta in cazul in care vom avea crestere economica, exista si cazuri pesimiste in care nu avem crestere economica dar nu il punem pe asta in consideratie.

Pensiile speciale nu vor fi tăiate, iar vârsta de pensionare va creşte. Acestea sunt concluziile ministrului Muncii, Marius Budăi, după vizita la Bruxelles
Al treilea lucru pe care il face: simuleaza munca peste 65 de ani. Nu te obliga sa iesi la 65 de ani la pensie dar iti da o pensie asa de mica iesind la 65 in cat decizi singur ca trebuiie sa mai muncesti. Al patrulea lucru pe care il face; transfera din ce in ce mai multi bani la pilonul nr 2. Acesta tranzitie care dureaza zeci de ani catre pensia privata, catre capitalizarea contributiilor. Nu in ultimul rand sunt facilitati fiscale care vor stimula investitia in pilonul 3 al persoanelor. Si aici nu uitati ca aici intervine acel indice de corectie. Totusi aici e o mare discutie cu 9,4, sunt economisti care soun ca este suficient. 9.4, acum sunt la 8,5 sau 8,6 si mai avem un punct, putem creste pensiile. Ei, aici legea 127 din 2019, daca va aduceti aminte prevedea ca la 1 septembrie 2021, prevedea ca pensiile sa creasca cu 40% si un punct de referinta, introducea un punct de referinta care elimina pounctul de corectie dar egaliza toate pensiile laa un nivel inalt, la acel 40%.

Ori pentru egalizarea pensiilor la un nivel mai inalt este nevoie de 11 12% din PIB nu 9,4. Acest 9.4 garanteaza un coeficient de corectie mic, foarte mic, adica undeva probabil putin peste 1. Nu se va numi coeficient de corectie, toate pensiile vor fi egalizate. Da 9,4 garanteaza egalizarea la un neivel mic al pensiilor. Aici e marea capcana al acestui 9,4 lucru despre care nu se mai discuta nimic.”

Andrei Mocerov: „MICȘORAREA PILONULUI 1 S-A TESTAT ÎN CHILE. ACUM, ACOLO E HAOS”

„Da, dar felexibilitatea nu inseamna disparitia lui, sa vedem ce se va intampla in legea pensiilor. Dar cum arata in ansamblu intreg reforma exousa in Pnrr, ea urmeaza pasii Bancii Mondiala. Banca Mondiala considera ca pilonul 1 va disparea pana la urma sau ca va fi un ajutor social. In paranteza fiind spus. Inainte de Banca Mondiala, Pinocet a invitat economistii de la universitatea din Chicago care au facut diverse experimente economice in Chile sub dictatura lui Pinocet. Unul dintre aceste experimente a fost exact reforma pensiilor. Ei au trecut toti acesti 40 de ani si au numai pilonul 1. Oamenii ai inceput sa moara de foame, respectiv a intervenit statul. Ei incerca acum sa refaca putin, au un guvern, unul de stanga, dar nu vor reusi sa faca multe”, conchide Andrei Mocearov.