Dentişti: Înlăturarea asistenţei stomatologice din sistemul public, măsură fără precedent în UE

„Măsura de sistare a alocării fondurilor pentru decontarea serviciilor de medicină dentară, adoptată unilateral de Ministerul Sănătăţii, fără informarea publică a beneficiarilor serviciilor de asistenţă stomatologică şi corpului profesional, afectează în mod grav atât pacienţii, cât şi demnitatea profesiei de medic dentist. Medicina dentară este înlăturată total din sistemul public al asigurărilor de sănătate, situaţie unică în istoria sistemului de asigurări de sănătate la nivelul Uniunii Europene, cu afectarea iremediabilă a politicilor publice de sănătate în domeniu”, se arată în comunicatul emis de Colegiul Medicilor Dentişti, potrivit Mediafax.

Colegiul Medicilor Dentişi mai afirmă că „o astfel de atitudine promovată de Ministerul Sănătăţii va aduce prejudicii grave persoanelor asigurate care au dreptul la furnizare de servicii de medicină dentară prin pachetul de bază, fiind încălcat unul dintre principalele drepturi garantate prin Constituţia României, dreptul la ocrotirea sănătăţii”.

Potrivit CMD, măsura legată de fonduri „a fost adoptată ignorându-se total patologia stomatologică existentă, realitatea acesteia ce situează România pe unul dintre ultimele locuri în cadrul Uniunii Europene, în condiţiile în care corpul profesional a avertizat asupra plafonului necorespunzător alocat, cerând ridicarea acestuia la 2 la sută din fondul destinat serviciilor medicale”.

Totodată, se arată în comunicat, implementarea acestei măsuri face imposibilă asigurarea asistenţei stomatologice în sistemul public de asigurări de sănătate, limitând, chiar anulând adresabilitatea populaţiei la serviciile de medicină dentară, în special pentru copii şi categorii defavorizate.

„Sistarea finanţării asistenţei stomatologice din fonduri publice produce un prejudiciu extrem de important, atât material, cât şi moral, medicilor dentişti aflaţi în relaţie contractuală cu casele
teritoriale de asigurări de sănătate, în condiţiile în care doctorii au plătit taxe de avizare şi au dotat cabinetele, iar acum sunt în situaţia de a nu mai putea presta servicii”, susţine CMD.

Colegiul reclamă faptul că autorităţile nu au explicat măsurile luate şi nici nu i-au consultat pe dentişti, care sunt puşi în situaţia de a explica pacienţilor despre anularea alocării de fonduri pentru decontarea serviciiior de medicină dentară. În acest context, susţine CMD, costurile în stomatologie vor creşte, iar tot mai mulţi oameni vor prefera să nu se mai trateze.

Colegiul Medicilor Dentişti din România consideră că este „imperios necesară realizarea unor politici de sănătate publică în domeniul medicinei dentare, în acord cu starea reală de sănătate a populaţiei, incluzând, pe de o parte, acordarea asistentăţei stomatologice în sistemul public al asigurărilor de sănătate, iar pe de altă parte, introducerea medicinei dentare în cadrul programelor naţionale de prevenţie”.

Aceeaşi asociaţie profesională anunţă că va întreprinde orice demersuri necesare pentru apărarea demnităţii profesiei, a medicilor dentişti şi a pacienţilor, şi recomandă colegiilor teritoriaie să adopte orice alte măsuri pe care le consideră necesare în acest sens.

Protestul CMD este semnat de preşedintele Biroului Executiv al CMDR, prof. dr. Ecaterina Ionescu.

Ministerul Sănătăţii, instituţia care face politica sanitară în România, a stabilit reducerea fondurilor pentru asistenţa medicală stomatologică în 2013, fiind vorba despre o decizie politică, pe care ministrul Sănătăţii şi-o asumă, a precizat anterior Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Ministerul Sănătăţii este cel care face politica sanitară în România, iar în acest sens a stabilit reducerea fondurilor la asistenţă medicală stomatologică, cu precizarea că, în 2013, intenţionează să înfiinţeze un program de prevenţie în stomatologie. Decizia de reducere a fondurilor la asistenţa medicală stomatologică în 2013 a fost, aşadar, o decizie politică, pe care ministrul Sănătăţii şi-o asumă”, s-a arătat într-o informare redactată de CNAS.

În 2013, conform Legii bugetului de stat, pentru asistenţa medicală stomatologică au fost alocate 13 milioane de lei, faţă de 57,8 milioane lei în anul precedent, a mai precizat CNAS.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a confirmat reducerea fondurilor, precizând însă că se va încerca găsirea unei soluţii la rectificarea bugetară. „Bugetul este unul limitat, vom încerca să vedem ce putem face la rectificare”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul, care a confirmat şi intenţia legată de un program de prevenţie în stomatologie.

Potrivit unui anunţ postat pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), întrucât CNAS nu a alocat fonduri în aprilie pentru asistenţa stomatologică, nu vor fi încheiate acte adiţionale pentru această perioadă şi nici pentru restul anului.

„Având în vedere faptul că, prin adresa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 29 martie, nu s-au alocat fonduri aferente lunii aprilie 2013 pentru «Asistenţa medicală stomatologică – activitate curentă», vă comunicăm imposibilitatea de a încheia acte adiţionale pentru luna aprilie 2013 la acest tip de asistenţă. Totodată, vom suspenda procesul de contractare pentru aceast tip de asistenţă pentru anul 2013, până la primirea unor precizări suplimentare din partea CNAS”, se arată în anunţul postat de CASMB.

Normele la contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale pentru 2013-2014 prevăd că pachetul de servicii medicale de bază de medicină dentară preventive şi tratamentele de medicină dentară vor fi acordate cu decontarea totală de către CNAS pentru copii cu vârste până în 18 ani şi pentru beneficiarii legilor speciale. Printre serviciile care ar trebui decontate de CNAS sunt: consultaţiile, tratamentul cariei simple, tratamentul afecţiunilor pulpare la dinţi, extracţiile, montarea protezelor acrilice şi revizia acestora.

Medicii dentişti susţin că România este ţara cu cele mai multe persoane cu carii dentare şi în care alocaţiile de la buget pentru stomatologi sunt cele mai scăzute, respectiv 0,4 la sută din bugetul Sănătăţii. În luna martie bugetul alocat a scăzut la 30 la sută, pentru ca în aprilie să devină zero. În unele judeţe, plafonul alocat stomatologilor este de 1.000 sau 1.200 de lei, în timp ce alte judeţe primesc 200 de lei.

Pentru copii, vârstnici sau persoane cuprinse în legile speciale, statul deconta anumite servicii integral sau în proporţie de 40 – 60 la sută. De la 1 aprilie, toată lumea va plăti atunci când merge la stomatolog, au mai arătat medicii dentişti.

În octombrie 2012, directorul executiv la Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Stomatologice, dr. Alexandru Brezoescu, anunţa că numărul celor care solicită tratament dentar a scăzut cu 20 la sută faţă de 2011, întrucât plafonul CNAS pentru aceste servicii este foarte redus, nici măcar copiii neavând gratuitate absolută.

„Din păcate, numărul celor care solicită tratament dentar scade de la un an la altul, din cauza crizei. Sunt oameni care nici nu mai vin pentru un tratament complet, ci doar cât să-şi potolească durerea”, declara atunci Alexandru Brezoescu, la conferinţa de presă din deschiderea Congresului Internaţional de Medicină Dentară.

Brezoescu critica faptul că, an de an, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate micşorează plafonul acordat medicilor stomatologi pentru tratamente, astfel că banii se termină „după două proteze”.

„Din păcate, medicina dentară este cea mai vitregită. Alocaţia pe cap de locuitor este de 70 de bani pe an. CNAS alocă un plafon pentru tratamentele dentare cabinetelor care sunt în contract cu Casa, în valoare de 1.000 de lei. Din aceşti bani, ar putea fi puse două proteze. Dacă nu sunt puse proteze, atunci banii ajung pentru tratarea câtorva carii simple, câteva extracţii şi cam atât”, mai spunea Brezoescu.

Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice a cerut atunci CNAS să încheie contract de asigurări de sănătate direct cu pacienţii, şi nu cu medicii.

În Capitală sunt 3.900 de medici stomatologi, dintre care mai puţin de 10 la sută, respectiv 300, au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Dacă toţi stomatologii ar încheia contract cu CASMB, atunci plafonul alocat fiecărui cabinet ar ajunge, probabil, la doi-trei lei, potrivit medicilor.

Brezoescu preciza că în Bucureşti funcţionează 130 de cabinete stomatologice şcolare, banii alocaţi tratamentelor ajungând pentru mai puţin de 100.000 de copii.