Invitat în cadrul emisiunii „Duet cu Alexandra Ungureanu”, Florin Chilian a vorbit despre momentele cumplite prin care a trecut în urmă cu mai mulți ani, când a avut loc explozia de la Cernobîl.
„Am fost cu Lori la Nashville. Am reprezentat România la un eveniment global. A fost genial. Am fost să demonstrăm că dacii încă sunt la putere.
Nu am fost niciodată atât de bogat încât să îmi permit o vacanță în America. Eu am crezut că o să mor la 50 de ani, iar la 50 de ani m-am trezit în fundul gol, în mijlocul oamenilor într-o piață și mă gândeam de ce să mă apuc. Eu am fost foarte aproape de Cernobîl, cu un prieten. Baia Mare era destul de aproape, după aceea am aflat că norul radioactiv s-a dus în Nordul Europei.
Ne-au lăsat ăia 10 zile acolo, au venit, ne-au dezbrăcat și de chiloți, ne-au dat foc la haine, ne-au îmbrăcat ca pe pinguini în niște combinezoane de plastic albe, ne-au băgat în gură iod. M-am gândit că până se înjumătățește Cesiul se ajunge la 50 de ani. Eu sunt foarte aplicat. Noi nu trăim până la 70 de ani, în curând, ca să trăim morți de la 70 de ani încolo.Am trăit fix cum am vrut, lumea îmi zice că sunt arogant”, a povestit Florin Chilian.
Recent, artistul a aflat cu ajutorul unei rude, care i-a făcut arborele genealogic, că George Enescu este stră-străbunicul său.
„Am descoperit de curând că stră-străbunicul meu a fost George Enescu. O să fac o cerere să îmi dea ăștia Palatul de pe Victoriei. Eu o întrebam pe bunica mea de unde știe atâta muzică, că eu nu știu și mama unui văr de-al meu mi-a făcut arborele”.
Florin Chilian a avut o copilărie grea, cu lipsuri financiare la ordinul zilei, și fără tată. Ulterior, a ajuns să fie crescut de o familie bogată, dar, din nefericire, părinții adoptivi au murit, iar el a ajuns pe străzi.
„Știam toate locurile din București unde fac copacii fructe, mergeam să mâncăm. De fapt, mergeam la furat, la propriu, să facem rost de mâncare, eu cu un bun prieten din copilărie, Sile. Am furat o tricicletă la 3 ani.
Cea mai puternică senzație a copilăriei? Foamea! Nu are nici sunet, nici gust, nici miros, dar te rupe-n cap! Tata ne-a părăsit, m-au crescut niște bulgari, apoi s-au prăpădit, așa că am trăit pe străzi. Am crescut prin Dosul Morii, pe unde e Târgul Vitan, apoi în Sălăjan. Visul copilăriei? Să fiu înfiat! Pe cuvânt. Citeam enorm în copilărie, încă de când nu aveam buletin. Ajunsesem să citesc și cărțile în care te învățau cum să speli toaletele”, a adăugat artistul.