Cum îți dai seama dacă ai cumpărat roșii stropite cu substanțe periculoase. Ce spune un horticultor cu experiență

Cum ne dăm seama care dintre roșii au fost crescute natural și care au fost crescute forțat, fiind stropite cu substanțe periculoase.

Costel Vânătoru, dr. ing. în horticultură și cercetător cu 37 de ani de experiență, fostul director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură de la Buzău, a explicat cum putem identifica roșiile stropite.

„Să spunem că un horticultor cu experiență ar recunoaște roșiile stimulate sau tratate cu substanțe interzise. Dar e dificil. Cele care ne dau certitudinea că s-a intervenit sau nu sunt analizele de laborator. E o perioadă în care e greu să zici dacă ceva e bun sau nu e bun.

Spre exemplu, avem roșii care vin din Turcia sau din alte zone (din afara spațiului comunitar – n.red.) și unde se folosesc pe scară largă unele substanțe care la noi sunt interzise.

Alte articole

Legumele românești de sezon au ajuns produse de lux. Prețurile exorbitante cu care se vând

Distanța perfectă pentru plantarea roșiilor. Mici secrete pentru recolta ta bogată

Și nu știu cât de bine sunt controlate cele care vin de acolo. Instituții care să facă aceste controale ar fi, dar vă dați seama că nu stăm foarte bine la capitolul ăsta acum.

Noi zicem că suntem pregătiți de Schengen, dar niște fisuri avem, dacă intră în țară substanțe interzise la noi pe care apoi le distribuim.

N-avem laboratoare suficiente. Dacă urmăriți, o să vedeți că sunt alerte alimentare. Sunt loturi de alimente în cazul cărora – după ce s-au vândut – se constantă că erau infestate. Și ce să mai faci la acel moment? Deci pe zona de importuri avem probleme.

Citește și: Roșiile cu moț, un pericol pentru sănătate. Specialiștii explică cum să alegi cele mai bune roșii din piață

Pe zona internă, poate în anumite zone și în anumite perioade. Cum ar fi acum, când poate că mulți au fost tentați să folosească substanțe de grăbire a coacerii roșiilor ca să iasă cu ele pe piață și să prindă un preț mai bun.

Ați văzut, au fost cazuri în care s-au folosit substanțe interzise, chiar în cantități mari. A intervenit Poliția și bine a făcut”, a explicat Costel Vânătoru, potrivit spotmedia.ro.

Acesta mai soune că nu există soiuri de roșii românești fără semințe, acesta fiind un semn că sunt aduse din alte țări.

„Să spunem că găsim o roșie despre care comerciantul spune că e românească și care nu are semințe.

Noi știm că nu există soiuri autohtone de roșii fără semințe. Deci roșia ar putea fi fals etichetată. Și ar putea fi roșie de import, caz în care pot apărea problemele despre care am vorbit.

Sau ar putea fi o roșie din sămânță de import cultivată la noi. În acest caz, nu vorbim neapărat de roșii cu potențial periculos. Nu e un soi românesc, e un hibrid importat, dar care a fost crescut în România.

Aș începe prin a spune că gustul și aroma tomatelor sunt date de un complex de peste 400 de substanțe.

Te poți gândi la fiecare plantă ca la o micro-rafinărie de o precizie și de o finețe pe care chimiștii o pătrund și o stăpânesc cu greu.

Citește și: Sucul de roşii are efecte miraculoase. Ce s-a întâmplat după ce baut un pahar de suc de roşii in fiecare z, timp de doua săptămâni

Ca la vinuri, poți spune că un soi are o anumită aciditate, spre exemplu. Și un specialist foarte bun ar putea chiar să recunoască – fie și legat la ochi – gustul și aroma unora dintre soiuri, care au caracteristici distincte.

Cum se ajunge aici? De la stadiul ei de floare, în 55 de zile, tomata se dezvoltă și se transformă într-o bilă de clorofilă.

Sunt roșii mici care ajung la 10 grame, cum sunt cele cherry, sau unele mari – cum sunt cele din soiul inimă de bou – care ajung și la un kilogram fiecare. Apoi, creșterea se oprește și rămân în stadiul de verde.

Și acolo începe pârga. Maturarea. Coacerea, în termeni populari. Această etapă de coacere durează tot aproape 55 de zile.

Doar la unele soiuri această perioadă e mai scurtă. În sensul că durează cam 35-40 de zile. Dar asta doar la cele mai timpurii soiuri, care sunt rare”, a adăugat acesta.