Cine a fost Coana Chiriţa a lui Alecsandri. Personajul a existat în realitate şi a devenit subiect de comedie din răzbunare

Cine a fost Coana Chiriţa. Doar că moşiereasa nu putea fi de acord ca un “scriitoraş”, un “coate-goale” să-i devină ginere. Aşa că l-a refuzat în cel mai lipsit de eleganţă mod cu putinţă. În semn de răzbunare, Alecsandri a ridiculizat-o într-o serie de patru comedii („Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă” – 1850, „Chirița în provinție” – 1855, „Chirița în voiagiu” – 1865, „Chirița în balon” – 1875).

Cine a fost Coana Chiriţa a lui Alecsandri şi din ce motiv scriitorul a ales s-o ridiculizeze

Prozatorul şi memorialistul Constantin Gane (1885-1962) cunoştea povestea adevăratei Coana Chiriţa de la mama sa, strănepoata Anastasiei Greceanu. Anastasia Greceanu era soția vornicului Gheorghe Greceanu şi avea casa la Fălticeni, iar conacul moșiei la Vadul Glodului.

Potrivit relatărilor lui Constantin Gane, în casa din Fălticeni a familiei Greceanu se dădeau baluri şi petreceri la care participau boieri. La o astfel de petrecere, ar fi luat parte şi Vasile Alecsandri care, se pare, ar fi cutezat să ceară în căsătorie pe una din fiicele Anastasiei Greceanu, pe Canano. Dar cum moşiereasa nu avea cea mai bună părere despre scriitori, pe care-i considera “coate-goale”, l-a refuzat pe Alecsandri într-un mod lipsit de eleganţă. Umilit, scriitorul a decis să se răzbune. Şi astfel a luat naştere seria de patru comedii având-o ca protagonistă pe Chiriţa Bârzoi.

„Anastasia Greceanu, născută Balş, răsbunica mea după mamă, îngropată în biserica de la Valea Glodului (Şomuz în Suceava). E coana Chiriţa a lui Alecsandri. Se zice că acesta a venit la Pârăul Glodului şi fiind rău primit a scris acele piese de teatru spre a se răzbuna. Numirile din piesă corespund cu ale copiilor ei: Guliţă = Georges Greceanu, tatăl lui tante Helene Mavrodi, Calipsiţa = Canano, mama tantei Elleonora, Aristiţa = (nu se poate citi)„, a scris Constantin Gane pe spatele unei fotografii, potrivit Wikipedia

Coana Chiriţa, femeia puternică din spatele bărbatului molâu

În seria de comedii spumoase ale lui Vasile Alecsandri, Chiriţa Bârzoi este soţia ispravnicului Grigore Bârzoi şi mamă a trei copii: Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă. Coana Chirița este o moşiereasă incultă şi lipsită de bune maniere, care, însă, face eforturi să pară o aristocrată educată şi elegantă. Ține morțiș să fie în pas cu moda, deși, de cele mai multe ori, calcă pe-alături, se îmbracă de la Paris şi se dă drept vorbitoare de limbă franceză pe care o stâlceşte în mod iscusit, oferind personajului un comic de limbaj aparte.

Citeste si Drama de nedescris a unuia dintre cei mai mari actori români. Cum a ajuns să trăiască Eugen Cristea, unul dintre favoriții copiilor

Spre exemplu, Chiriţa traduce direct în limba franceză expresii româneşti care nu au echivalent. Astfel, ea folosește „il deviendra un tambour d’instruction” cu sensul “tobă de carte”, iar „monsieur Charles” devine, în limba Coanei Chirița, „monsiu Șarlă„. “Furculision” în loc de “furculiţă” şi “fripturision” în loc de “friptură” sunt câteva dintre “franţuzismele” folosite de Guliţă pentru care mama lui era tare mândră.

Chiriţa Bârzoi este, totodată, femeia puternică din spatele bărbatului. Fără ea, soţul molâu n-ar fi ajuns ispravnic niciodată.

Coana Chiriţa, jucată de mari doamne ale teatrului românesc, dar şi în travesti

Coana Chirița rămâne un rol greu, în care s-au făcut remarcate mari doamne ale teatrului românesc, printre care Draga Olteanu Matei, Sonia Cluceru, Tamara Buciuceanu, Stela Popescu. Parte din interpretările care au rămas celebre în istorie sunt travestiurile realizate de mari artişti ai poporului: Miluţă Gheorghiu, Arcadie Donos (Teatrul Mic), Marcel Anghelescu şi Ion Flinteşteanu.

Citeste si Moment inedit la teatru! Doi actori români s-au căsătorit pe scenă la finalul spectacolului, în fața tuturor