Postul Sfinților Petru și Pavel a început. Părintele Vasile Ioana: „Dacă ai mâncat până acum mai multă carne, brânză, lapte, ouă, nu înseamnă că, de acum înainte, vei mânca multă fasole, varză, mulți cartofi”

Părintele Vasile Ioana a explicat, recent, cum se ține corect postul alimentar și cine ar trebui să țină post negru. „Este o perioadă în care încercăm să ne împăcăm cu Dumnezeu. Biserica ne cheamă la pocăință, să îți pară rău că ai greșit înaintea lui Dumnezeu și să vrei să te apropii mai mult de El.”, spune preotul Vasile Ioana.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cinstiți anual pe data de 29 iunie. Anul acesta, sărbătoarea va pica într-o zi de joi, miercuri 28 iunie, fiind ultima zi din postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Postul constă în abținerea de la mâncărurile de origine animală, rugăciuni, pocăință iar Patriarhia recomandată lectura scrierilor celor doi apostoli.

„Pocăința înseamnă să îți vezi păcatele, să recunoșți că ești om păcătos, și să te duci să te spovedesti pentru a te împărtăși. Pentru asta, trebuie să-ți purifici trupul și sufletul. Purificarea trupească înseamnă renunțarea la alimentele de origine animală. Dar atenție! Nu schimbăm cantitățile cu cantitățile de mâncare de post.

Postul Paştelui 2023. Constantin Necula: „Hristos nu a venit pentru detoxifiere, ci pentru Înviere”

Alte articole

Părintele Vasile Ioana, sfat pentru români înainte de Crăciun. E mare păcat dacă faceți asta în Ajunul Crăciunului! VIDEO

EXCLUSIV Părintele Vasile Ioana explică de ce Sfânta Parascheva strânge cei mai mulți pelerini de sărbătoarea ei comparativ cu restul sfinților: „Cuvioasa a trăit anonim, iar românul iubește omul smerit, modest. Pe cel mândru îl aruncă din inima lui”

Dacă ai mâncat până acum mai multă carne, brânză, lapte, ouă, nu înseamnă că, de acum înainte, vei mânca multă fasole, varză, mulți cartofi. Postul presupune reducerea cantităților. Să punem pe primul plan pregătirea spirituală și să mâncăm mai puțin decât înainte.

Cei care sunt sănătoși, pot ține un pic post negru, până la 3 după-amiaza să nu mănânce nimic. Cei care sunt puțin bolnaviori pot să țină prima săptămâna și ultima din Postul Mare, miercurea și vinerea. Iar cei care sunt bolnavi, dacă au recomandare de la medic, pot mânca de dulce, dar tot cu măsură și tot gândindu-se mai mult la Dumnezeu.”, a explicat Părintele Vasile Ioana.

„Postul este redarea conţinutului credinţei. Eu tot râd că a posti înseamnă a nu prosti. Adică a te menţine inteligent, viu, comunicativ dătător de sens lucrurilor pe care le trăieşti. Pentru suflet postim cu atenţie. Eu cred că exigenţa majoră în postit este să adaugi cel puţin la fel de multă rugăciune câtă mâncare preiei. Adică să fii atent”, mai spune Părintele Vasile Ioana.

Cum se ține corect postul? Părintele Calistrat Chifan: Bunicii noștri efectuau următorul program în post

Părintele Calistrat Chifan spune despre post că nu pune accent pe gusturi și arome, făcând referire la bătrânii care posteau luând doar câteva guri dintr-o mâncare simplă. Preotul a vorbit și despre bunica sa, care în această perioadă, mânca un compot special.

Părintele a spus că dacă ținem post, mâncărurile ideale sunt ciorba de legume, de cartofi sau de fasole, mămăligă, iar dacă vrei să te răsfeți, un compot de fructe.

„Bunicii noștri efectuau următorul program în post. Bătrâna cobora o oală mare de lut, legată cu sârmă, avea un fel de plasă pe ea să nu crape, o umple cu apă clocotită, o punea pe marginea plitei și, de exemplu, punea: un castron de mere uscate, un castron de pere uscate, un castron de prune uscate sau o jumătate de castron de cireșe uscate, de alea amare. Ei, când le punea în apa aia, mai punea, cu mare strictețe, două linguri de zahăr, și singurul lucru care se punea să aibă gust bun erau două crenguțe de mentă sau foarte puțină esență de rom.

Și oala aia de zece litri stătea pe marginea plitei, în timp ce făcea mâncare: o ciorbă de legume, o mămăligă sau o ciorbă de cartofi, o ciorbă de fasole sau o ciorbă de altceva. Oala aia fierbea tot timpul acolo. Și luai o bucățică de mămăligă, puneai un castron de borș din ăla, iar ca supliment, ca delicatesă, îți puneai într-o cană de lut două polonice de compot din ăla din fructe. Și îl savurai, mai luai două linguri, mai stăteai, mai făceai ceva, iar mai luai două linguri, să te simți bine. Și pur și simplu compotul ăla te delecta”, a spus acesta pentru BZI Live.

În accepțiunea părintelui Calistrat Chifan, un meniu de post corect include o bucată de mămăligă rece, cu o ceapă strivită și cu două linguri de fasole fiartă sau doi cartofi. Potrivit acestuia, nu trebuie să se pună accent pe gusturi, mirosuri, plăceri. De asemenea, nu trebuie să mâncăm în cantități mari, pentru că nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm pentru a trăi.

„Ai mâncat o bucată de mămăligă rece, cu o ceapă strivită și cu două liguri de fasole fiartă sau doi cartofi, pe care ai pus un pic de sare și ești sătul. Deci ăsta e un post propriu-zis. Scoatem tot ce înseamnă gastronomia, deci nu punem accent pe gusturi, mirosuri, plăceri, parfumuri, nu facem cantități, pentru că nu trăim ca să mâncăm, mâncăm ca să trăim și la modul propriu-zis, în post mai era și acest joc duhovnicesc: „Ia să vedem cine poate posti până la 3, fără să guști nimic”, „Ia să vedem cine poate posti la 6”, „Ia să vedem cine poate până la 9 seara”, a spus preotul.

Cum ţineau bătrânii postul odinioară. Părintele Calistrat Chifan dezvăluie cum trebuie să arate postul corect: „Scoatem tot ce înseamnă gastronomia, deci nu punem accent pe gusturi, mirosuri, plăceri, parfumuri”

Părintele Constantin Necula spune că, prin post, omul se regăsește pe el însuși și creează o conexiune cu Dumnezeu. Totodată, a explicat și ce este mai păcat în acest interval, să vorbim urât sau să mâncăm de frupt, căci multe persoane au o dilemă în acest sens.  „Cred că o complicăm prea mult când facem fișe de lectură la post. Postul stăpânește ca atare chiar și cei care mănâncă de dulce, că sunt bolnavi și avem cazuri suficient de multe sau copii, se apropie de Dumnezeu prin apropierea de sine. În post constați cât ești de bun, de atent sau de neatent, cum ajungi la Dumnezeu cunoscându-te mai bine pe tine”

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel incepe anul acesta pe 12 iunie. Acest post este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23). Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Acest post incepe de regula in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.

Regula spre a afla durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Pentru a afla durata Postului Sampetrului din orice an, se foloseste urmatoarea regula: cate zile sunt de la data Invierii (inclusiv) din anul respectiv pana la 3 mai, atatea zile tine postul.

Dezlegare la peste in Postul Sfintilor Petru si Pavel

In Postul Sfintilor Petru si Pavel, in zilele de luni, miercuri si vineri consumam hrana fara ulei, marti si joi avem dezlegare la hrana gatita cu untdelemn, iar sambata si duminica se mananca peste. Avem dezlegarea la peste si pe 24 iunie, atunci cand sarbatorim Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Dezlegarea la peste avem si luni, marti si joi, numai daca in aceste zile praznuim un sfant cu doxologie mare si cu cruce neagra in calendar. Cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri se dezleaga la untdelemn si vin. Daca sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peste, vin si ulei.

In perioada acestui post, ca si in cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunti, pentru ca postul nu este compatibil cu petrecerile care insotesc de regula nuntile.

Sfinţii Părinţi au o serie de recomandări în ceea ce priveşte pregătirea credincioşilor pentru perioada Postului Mare. „Voind să posteşti, să nu ai chipul trist, precum iudeii, ci la arătare să fii vesel aşa cum spune Evanghelia: Când Postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii, că ei îşi smolesc feţele ca să arate oamenilor că postesc. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şu faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti”, scrie Sfântul Vasile cel Mare.

De asemenea, părinţii Bisericii le recomandă credincioşilor ca înainte de a posti să-şi cureţe sufletul de orice sentiment de ură şi minciună. „Cel care în inima sa are minciună, ură şi osândire, acela să-şi curăţească mai înainte sufletul, şi atunci a păşit deja către post şi către rugăciune” (Sfântul Efrem Sirul).