Evgheni Prigojin evocă, în această înregistrare, falii de securitate în Rusia şi spune că scopul ”marşului” ar fi fost acela de a evita distrugerea Wagner. El spune în această înregistrare, după oprirea rebeliunii, sâmbătă, că scopul său nu era să răstoarne puterea rusă.
El spune că scopul rebeliunii era să salveze gruparea sa paramilitară, ameninţată să fie absorbită în armata rusă.
”Scopul marşului era să nu permită distrugerea grupării Wagner”, declară Evgheni Prigojin în acest mesaj. Obiectivul ”nu era răstunarea puterii în ţară”, subliniază el.
Înaintarea spectaculoasă a Wagner către Moscova, în cursul rebeliunii, sâmbătă, a scos la iveală ”probleme grave de securitate” în Rusia, subliniază el.
Prigojin precizează că oamenii săi au parcurs 780 de kilometri şi au că au întâmpinat puţină rezistenţă.
”Marşul a scos la lumină probleme grave de securitate în ţară”, declară şeful Wagner.
„Ne-am oprit în acel moment, când a devenit clar că va fi vărsat mult sânge”, a continuat el. Prigojin a acuzat încă o dată Ministerul rus al Apărării că a țintit trupele sale cu focuri de artilerie.
În acest mesaj, el nu oferă niciun indiciu despre locul în care se află.
Kremlinul anunţa sâmbătă seara că Evgheni Prigojin pleacă în exil în Belarus, fără să precizeze când anume.
Serviciile de informaţii din Rusia verifică dacă în revolta de sâmbăta trecută a mercenarilor Wagner au fost implicate agenţii de spionaj occidentale, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform agenţiei TASS preluate de Reuters.
Într-un interviu acordat televiziunii RT, Lavrov a susţinut că ambasadoarea americană la Moscova, Lynne Tracy, a discutat duminică cu mai mulţi oficiali ruşi, cărora le-a transmis „semnale” că SUA nu sunt implicate în revoltă, însă speră că arsenalul nuclear al Rusiei va rămâne în siguranţă, relatează TASS. Ministrul a mai pus pe seama ambasadoarei şi afirmaţia că revolta este o problemă internă a Rusiei, relatează Agerpres.
Întrebat dacă există dovezi privind neimplicarea în revoltă a serviciilor secrete ucrainene sau occidentale, Lavrov a răspuns: „Lucrez într-un departament care nu strânge dovezi despre acţiuni ilegale, dar avem astfel de structuri şi vă asigur că acestea înţeleg deja asta”.
Reuters reaminteşte că mai mulţi lideri occidentali au apreciat revolta condusă de Evgheni Prigojin, şeful companiei de mercenari Wagner, ca pe un indiciu privind creşterea instabilităţii în Rusia, urmare a invaziei în Ucraina ordonate de preşedintele Vladimir Putin.
Incertitudinile privind viitorul grupării Wagner se referă şi la operaţiunile mercenarilor ruşi în ţări africane cum ar fi Mali sau Republica Centrafricană, unde au jucat roluri importante în conflictele interne de lungă durată. Odată cu deteriorarea relaţiilor Rusiei cu Occidentul, după ce forţele ruse au invadat Ucraina, Kremlinul a insistat asupra angajamentelor din Africa.
Lavrov a declarat televiziunii RT că atât Mali, cât şi Republica Centrafricană menţin contacte oficiale cu Moscova, pe lângă cele cu Wagner. El a adăugat că în Mali acţionează ca instructori „câteva sute” de militari ruşi, care „desigur” vor continua să lucreze.
De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a respins ca „aiureli” afirmaţiile unor oficiali ucraineni conform cărora Rusia intenţionează să însceneze un atac urmat de degajarea de radiaţii la centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, anexat de Rusia.