Ordonanța care ieftinește mâncarea, adoptată de Guvern. Premierul Ciolacu: Este prima măsură de ieftinire a celor 14 alimente de bază / LISTA produselor care se ieftinesc

Ordonanța care ieftinește mâncarea a fost adoptată în ședința de Guvern de vineri. Premierul Marcel Ciolacu a arătat că prin măsura de ieftinire a celor 14 alimente de bază Guvernul ajută la creşterea puterii de cumpărare pentru toţi românii.

”De astăzi, începem să livrăm din obiectivele majore ale acestei guvernări, aprobăm ordonanţa de urgenţă ce introduce mecanismul prin care stopăm creşterea preţurilor la alimentele de bază. Este prima ţintă importantă enunţată şi asumată de acest Guvern şi mă bucur că am reuşit în doar două săptămâni să avem ordonanţa pe masa Guvernului”, a spus Marcel Ciolacu.

Citește și: DOCUMENT Preţurile scăzute la alimente, schema anunţată de Ciolacu. Managerii avertizează că bugetul familiei rămâne sub presiune

Marcel Ciolacu a arătat că este prima măsură de ieftinire a celor 14 alimente de bază.

„Am reușit în doar două săptămâni să avem OUG pe masa Guvernului. Este prima măsură de ieftinire a celor 14 alimente de bază. În acest fel ajutăm, de fapt, la creșterea puterii de cumpărare pentru toți românii. Le mulțumesc colegilor mei, cât și marilor retaileri”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

”Nu putem spera să avem alimente mai bune, la preţuri decente, doar limitând temporar adaosurile comerciale. Trebuie să susţinem creşterea producţiei şi a procesării. De aceea împreună cu colegii mei aprobăm astăzi şi o schemă de sprijin în valoare de 600 de milioane de euro pentru firmele româneşti producătoare de alimente, care fac investiţii în unităţile de procesare”, a mai spus Ciolacu.

Citește și: Amenzi de până la 2 milioane de lei pentru nerespectarea OUG privind preţurile alimentelor de bază. Lista produselor incluse în Ordonanţă

 

Lista alimentelor care se ieftinesc

• pâine albă simplă 300 – 500 grame, fără specialități;
• lapte de vacă proaspăt 1.5% grăsime,1l;
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu din lapte de vacă, grăsime 3.5%, max. 200 gr.;
• făină albă de grâu ”000” 1 kg;
• mălai 1 kg;
• ouă găină calibru M 10 buc.;
• ulei de floarea soarelui 1 l;
• carne proaspătă pui: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui;
• carne proaspătă de porc: carne de lucru, pulpă de porc cu os și fără os, spată porc;
• legume proaspete vrac: roșii (tomate), castraveți, ceapă galbenă, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia;
• fructe proaspete vrac: mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă;
• cartofi proaspeți albi vrac;
• zahăr alb tos 1 kg

 

România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice

România a înregistrat, anul trecut, cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre UE, acesta fiind cu 42% mai mic decât media UE, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

România este urmată de de Bulgaria (41% sub media UE) şi Polonia (38% sub media UE).

Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) şi Finlanda (27% peste media UE).

„Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda şi 58 euro în România”, explică documentul publicat de INS.

Statistica citează, în context, un comunicat Eurostat potrivit căruia România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (72%), urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca şi Luxemburg, cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (121%).

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (66%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (80%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (73%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (40%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (216%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (212%).

România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (70%) dintre ţările UE, alături de Bulgaria (71%).

Ungaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (72%) şi „Recreere şi cultură” (64%) iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa servicii de cazare şi restaurante (51%).

Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (126%) dintre statele membre. În ceea ce priveşte grupa „Transport”, Danemarca (127%) şi Suedia (126%) sunt cele mai scumpe ţări din UE.

Danemarca se detaşează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă ţară la grupa „Recreere şi cultură „(141%) şi la serviciile de cazare şi restaurante (156%).

România, împreună cu Portugalia şi Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC şi se situează la nivelul de 77% faţă de media Uniunii Europene.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2022, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 41% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 161%.

„Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere mare în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă”, se mai arată în comunicatul INS.

Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităţi de valută necesare pentru cumpărarea într-o ţară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară a ţării bază de comparare (Austria în anii 1993 şi 1996, iar din 1999 media UE). PPC exprimă raportul între preţurile practicate în condiţiile pieţei interne a fiecărei ţări.

Puterea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referinţă stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PCS este o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări.

Indicele nivelului preţurilor (INP) reprezintă raportul dintre Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) şi cursul de schimb oficial; exprimă câte unităţi din aceeaşi valută sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite.

Consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează toate bunurile şi serviciile utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor populaţiei, explică INS.