UPDATE: Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Este un pod pe care l-aș denumi un pod al speranțelor, un pod al unirii. Un pod al speranțelor pe care și le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România și în sud-estul Europei. Este prima conexiune rutieră din istoria României dintre județele Tulcea și Brăila. Este dovada că statul român știe să investească și să atragă banii europeni, știe să abordeze strategic dezvoltarea regiunilor și știe să creeze oportunități pentru noi locuri de muncă. România își consolidează prin această lucrare de infrastructură inclusiv rolul strategic la frontiera de est de UE și a NATO”.
Președintele Klaus Iohannis: „Este cea mai ampla constructie ridicata in Romania in ultimele trei decenii, este al treila pod ca marime din Europa. Ii felicit pe toti cei implicati in acest proiect, pentru eforturile depuse si pentru rezultatul obtinut, avem o noua dovada cat se poate de puternica a faptului ca si in Romania daca exista vointa si seriozitate se pot duce la capat proiecte majore de infrastructura. Constructia aceasta este cu certitudine una din cele mai ambitioase initiative de modernizare a infrastructurii de transport din Romania, realizata cu fonduri europene, expertiza tehnica si tehnologie de ultima generatie„.
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă: „Avem șansa să pășim pe cel mai mare pod din România și al treilea din UE. E cel mai mare obiectiv de infrastructură de după 1989. Îi felicit pe partenerii din Japonia și Italia. Mulțumim cu toții sprijinului european consistent pentru acest proiect. 85% au fost fonduri europene. E un prilej de mândrie națională. România reia cu sprijinul UE proiectele spectaculoase de infrastructură. Așa trebuie să facem în toate regiunile importante. Avem bani care să schimbe România. Este o perioadă în care stabilitatea și dezvoltarea trebuie să fie obiective fără ideologie politică. Toate țările UE au nevoie ca noi să reușim pentru că suntem la granița unui război nedrept. Țin să reamintesc că una din prioritățile majore ale coaliției este exact dezvoltarea infrastructurii. Primul lucru pe care l-am făcut ca premier a fost să aprob programul de investiții pentru anul 2023. Nu întâmplător, podurile sunt unul din cele trei simboluri prezente pe bancnotele UE„.
Premierul Marce Ciolacu: „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă și de bună calitate! Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră! Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaționale într-o lume modernă și plină de provocări. Un consorțiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români.
Este și un model de investiție publică majoră cu un uriaș efect de multiplicare. Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors, în mare parte, în economia românească – mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajați de la companii din județe precum Brăila, Tulcea și Galați, care au lucrat și lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Acești bani alimentează de 4 ani economia locală. Acești bani au însemnat, cu siguranță, zeci de mii de vise transformate în realitate în viața de zi cu zi a unor copii, a unor părinți și chiar a unor bunici.
Este însă, în egală măsură, și un simbol al patriotismului economic pe care l-am pus la baza programului de guvernare. Deschiderea acestui pod aduce o serie de beneficii importante pentru întreaga zonă. Cel mai clar și direct este economia de timp și de carburant pentru transporturile rutiere, adică posibilitatea ca transportatorii români să poată fi mai competitivi. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă Brăila, care deja începe să ia avânt prin investiții importante. Iar asta înseamnă apariția a noi locuri de muncă, adică un plus de dezvoltare economică și prosperitate.
Este o legătură esențială între sud-estul României și Tulcea, respectiv Delta Dunării, care va crește considerabil numărul turiștilor ce pot ajunge acum cu ajutorul acestui pod, fără a mai apela la varianta bacului. Dar este și un prim pilon la un proiect fundamental al statului român, acela de a fi un actor-cheie în procesul de reconstrucție al Ucrainei„.
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose: „Am să vă cer îngăduinţa ca astăzi, aici, să nu fiu nici fost prim-ministru sau ministru, nici europarlamentar, ci am să vă vorbesc ca brăilean. După anii ‘90, toţi am sperat la o dezvoltare accelerată a zonei noastre, a României în general, şi noi, cei de aici, de la Dunărea de Jos am sperat că şi la noi va veni binele peste noi. Binele a început să vină dinspre vest. Dar venea dinspre vest. A ajuns mai puţin în est, mai ales în sud sud-est, că nu prea avea pe unde. Nu erau şosele, nu erau poduri. Etc. Dunărea de Jos – Brăila, Galaţi – este a doua aglomerare urbană, după Bucureşti, iar toate investiţiile se blocau, fiindcă nu era infrastructură şi nu erau şosele, fiindcă nu era podul. Podul nu era fiindcă nu erau şosele. Nu avea rost să faci la aeroport cargo de marfă, fiindcă, nu-i aşa, nu erau pod şi şosele. Evident, din aceleaşi motive, transportul fluvial era superb, dar lipsea cu desăvârşire, fiindcă, nu-i aşa, nu aveau unde să descarce şi unde să încarce mărfuri.
În februarie 2017, prima vizită a primului ministru de atunci, domnul Sorin Grindeanu, a fost la Brăila. Atunci domnul prim-ministru Sorin Grindeanu s-a lăsat convins că acest pod este necesar pentru a tăia nodul gordian şi a începe de undeva dezvoltarea acestei zone. Domnia sa este cel care a găsit finanţarea pentru acest pod. Încă o dată îi mulţumesc şi trebuie accentuat acest lucru.
când toată lumea a început să vadă că podul chiar iese din pământ şi nu e o eternă poveste românească cu ceva care s-a semnat şi nu se facem, au început să crească şi proiectele de drumuri. Proiectul de fezabilitate, studiul de fezabilitate pentru aeroport înţeleg că este aproape gata. Porturile din Galaţi şi din Brăila sunt în plină renovare, tot cu fonduri europene. Ca brăilean, vă mai spun un singur lucru. Azi ceea ce facem astăzi pe al treilea pod din Europa, că e cel mai mare din România, suntem la podul de la Brăila. E al nostru, îl iubim, aşa mare frumos cum e el, dar îl iubim, este marcarea practic a începutului dezvoltării zonei Dunării de Jos”
***
ȘTIRE INIȚIALĂ: Podul de la Brăila, supranumit „Golden Gate”-ul românesc, reprezintă o investiție de 500 de milioane euro (2.593.608.633,43 lei). Cu 85% din fonduri a contribuit Uniunea Europeană, banii provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională. Construcția are o lungine de peste 19 kilometri şi conţine aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone.
”Pentru acest proiect de infrastructură s-au folosit aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel, iar fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru şi susţine tablierul metalic cu ajutorul tiranţilor. Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone, iar fiecare are o greutate medie de 250 de tone”, a precizat Cristian Pistol, directorul CNAIR.
La inaugurarea programată pentru ora 11.00 au luat parte președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu şi alţi invitaţi, scrie news.ro
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii convenit, în data de 27.05.2019, încheierea Contractului de Finanţare nr.36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanţarii nerambursabile alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.
”Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea Dobrogei prin asigurarea unei legături moderne cu coridorul de conectivitate naţional 3 (Bucureşti-Moldova), precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit pentru traficul internaţional către Bulgaria şi Turcia. Noua legătură va reduce timpul de călătorie, costurile de funcţionare ale vehiculelor şi expunerea populaţiei la poluarea aerului şi a zgomotului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii de-a lungul căilor de acces la Dunăre având ca puncte de trecere în Brăila şi Galaţi”, potrivit CNAIR.
Podul suspendat peste Dunăre este, în momentul de faţă, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, materializată prin asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia.
”Supranumit „Golden Gate”-ul României, podul suspendat peste Dunăre a atins noi înălţimi, distanţa dintre cei doi piloni înalţi de 192,64m, cunoscută şi ca deschiderea centrală, este de 1.120,00m. Această minune inginerească a României are o lungime totală de 1.974,00 m”, a mai precizat CNAIR.
Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar drumul de legătură cu DN 22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că, pe 6 iulie, se va da în circulaţie varianta Măcin, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie dată în circulaţie şi varianta Jijila.
O perioadă, podul va putea fi folosit fără plata vreunei taxe, a precizat ministrul Grindeanu.
Podul de la Brăila va putea fi folosit după un anumit program, mai exact pe tot parcursul weekendului, iar în timpul săptămânii între orele 06:00 și 21.00. Circulația pe pod se va face după un anumit orar, în restul timpului în care circulația nu este permisă lucrându-se la demontarea macaralelor și a altor utilaje folosite la construcție. Aceste lucrări nu pot fi făcute sub trafic pentru că ar pune în pericol viaţa celor care folosesc podul.
„Din 6 iulie se va da drumul la circulaţie. Orice zi câştigată până atunci pe care constructorul o va folosi, sigur şi pentru lucrările acestea simple dar şi pentru demontare, care nu sunt simple şi nu pot fi efectuate sub trafic, am ales soluţia corectă, să folosim acest pod o mare parte a zilei şi o mare parte din lucrări să fie noaptea, iar în weekend să fie circulaţie 24 din 24 (..) În 6 iulie se va da drumul la trafic, e o dată pe care şi-a asumat-o toată lumea şi vom fi în 6 iulie aici, astfel încât să marcăm acest moment”, a explicat Grindeanu.
Pe lângă cele două benzi de circulație pe fiecare sens de mers, podul este prevăzut și cu trotuare, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu precizând că acestea vor fi folosite exclusiv pentru mentenanța și întreținerea construcției. Viorel Esanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor din partea constructorului, a explicat în 2022 că pietonii și bicicliștii nu vor avea acces din motive de siguranță, deoarece podul este la o anumită înălțime, unde sunt curenți de aer puternici.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, vorbește de posibile excepții, precizând că ar „putea exista perioade în care va putea fi tranzitat de biciliști și pietoni, dar nu mereu”.