Spor cu spor se face leafa mare în România. CJ Neamț a votat, în ședința din 29 iunie 2023, acordarea a șapte zile în plus la concediul de odihnă al angajaţilor din trei centre de îngrijire, coordonate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, instituţie din subordinea Consiliului Județean.
Aleșii locali au motivat Hotărârea făcând referire la expertiza medicală a locului de muncă, în care se arată că personalul – şefi, funcţionari, şoferi, îngrijitori – sunt expuşi unor „riscuri“, pentru că stau mult pe scaun, la monitoare şi la volan, astfel că pot căpăta afecţiuni medicale, inclusiv boli hemoroidale.
Preşedintele CJ Neamț, Ion Asaftei, a precizat că un astfel de spor este acordat, din 2019, angajaţilor de la centrele din Roman şi Păstrăveni, iar zece zile celor de la Războieni, din 2022, potrivit Adevărul.
În România, angajaţii din diverse sectoare bugetare primesc circa 50 de sporuri, mai mari sau mai mici, în funcţie de specificul muncii.
Sporuri de 320.000 de lei pentru angajaţii PMB, care organizează Târgul de Crăciun. Au fost declaraţi în pericol de moarte
România este țara în care bugetarii primesc, cumulat, peste 50 de sporuri. Zeci de mii de angajați la stat încasează lunar acești bani suplimentari, pe lângă salariu. Uneori înseamnă câteva sute de lei în plus, alteori se ajunge la dublarea veniturilor.
Anumite sporuri sunt destul de cunoscute, cum ar fi cele pentru hrană, pentru turele pe timpul nopții, sau pentru persoanele încadrate în grad de handicap, însă altele ridică semne de întrebare. De exemplu, cel mai acordat bonus este cel pentru condiții periculoase sau vătămătoare la locul de muncă, care reprezintă 15% din salariu. Situația este una stranie dat fiind că primesc acest spor inclusiv bugetarii a căror muncă este una de birou.
În același timp, politicienii împart cu generozitate banii statului. Luna trecută, în martie, aceștia au votat o lege prin care încă o instituție intră în hora sporurilor consistente, și anume Agenția Națională de Integritate (ANI). De acum înainte, angajații ANI vor primi, pe lângă salarii, și bonus pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, ce ajunge în unele instituții ale statului la 25% din salariu.
Cel mai recent caz ajuns în atenția publică este cel de la Consiliul Județean Vaslui, unde aproape toți angajații primesc spor de condiții periculoase, inclusiv șoferii și cei doi portari. Concret, doar președintele și cei doi vicepreședinți ai instituției nu încasează acest spor, restul angajaților primind suma de bani deoarece ”lucrează într-un mediu periculos”.
Salariul unui șofer la ministerul Educației, cu tot cu sporuri, a ajuns la 5.500 de lei pe lună în martie, adică peste cel al unui profesor cu 25 de ani vechime și gradul I. Concret, șoferul de pe grila Ministerului Educației câștigă o îndemnizație lunară de 5.090 de lei, la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de 410 de lei, în total 5.500 de lei pe lună. Pentru postul de șofer sunt necesare studii medii, adică liceul, arată Edupedu.
Un profesor cu studii superioare și gradul I didactic, cu o vechime de peste 25 de ani, are un salariu brut lunar de 5.517 lei, iar cel al unui profesor cu vechime de 20-25 de ani este de 5.101 lei pe lună, în martie 2023, lună în care cadrele didactice au ajuns la maximul grilei de salarizare prevăzut în Legea 153/2017.
La sfârșitul anului 2022, Conducerea Poliției Locale Bacău a trimis o solicitare către Primărie în care cere să acorde angajaților instituție o serie de sporuri vătămătoare de muncă. Concret, angajații se plângeau că fac „febră musculară” la degete pentru că scriu prea mult la tastatură și că stau prea mult în scaun.
Sporurile de la stat dublează salariul. Artificiul prin care sute de mii de bugetari îşi măresc lunar leafa. Cine ia spor „de soţie” sau „de confidenţialitate”
Reprezentanții poliției au atașat și o serie de buletine de determinare prin expertizare a locului de muncă emise de Direcția de Sănătate Publică Bacău. Conform acestor documente, șoferii de autospeciale ar fi expuși la risc „toxico-alergic generat de contactul cu dosare, documente, registre în diverse stări de degradare”.
La fel de ciudate erau buletinele conform cărora polițiștii locali ar fi expuși unui risc de „solicitare musculo-osteo-articulară a articulațiilor mici distale ale membrelor superioare, necesară gestualității specifice în cursul redactării documentelor, notelor și adreselor pe PC”. Altfel, spus, febră musculară la degete de la tastatură.
La finalul anului 2022, Hotnews a solicitat lista sporurilor încasate de angajații la stat, în funcție de instituție. Ministerul Afacerilor Interne era instituția cu cei mai mulți angajați care primesc sporuri la momentul respectiv, fiind vorba despre 124.000 de salariați, însă MAI a transmis instituției de presă citate că nu deține o evidență a sporurilor defalcate.
MApN avea la finele anului 2022 86.149 de angajați dintre care tot atâția primeau diverse sporuri:
Ministerul Afacerilor Externe avea 2.188 de angajați și toți beneficiau de diverse sporuri:
Ministerul Finanțelor avea 1.556 de angajați dintre care 1.551 primeau sporuri. Însă instituția a evitat să ofere informații referitoare la sporurile acordate pentru condițiile vătămătoare. Mai exact, Finanțele fac referire la articolul 23 din legea cadru 153/2017, articol care stipulează generalități despre sporuri și indemnizații.
Ministerul Proiectelor Europene avea 999 de angajați dintre care 992 primeau sporuri:
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație avea 797 de angajați dintre care primeau sporuri 732:
Ministerul Agriculturii avea 624 de angajați:
Ministerul Economiei avea 480 de angajați dintre care 209 primeau sporuri:
Ministerul Transporturilor avea 446 de angajați, toți primind sporuri:
Ministerul Mediului avea 392 de angajați dintre care 386 primeau sporuri:
Ministerul Justiției avea 342 de angajați:
Ministerul Muncii avea 337 de angajați care primeau sporuri:
Ministerul Sănătății avea un număr total de 280 de angajați:
Ministerul Energiei:
Ministerul Energiei avea 272 de angajați:
Ministerul Cercetării
Ministerul Cercetării avea 225 de angajați dintre care toți primeau sporuri:
Ministerul Culturii avea 145,5 angajați:
Ministerul Sportului
Ministerul Sportului avea 126 de angajați dintre care 122 primeau sporuri:
Ministerul Familiei avea 90 de angajați, toți primind spor:
Marcel Ciolacu anunţă o nouă discuţie cu miniştrii şi Nicolae Ciucă, vineri, pe măsurile fiscale: Săptămâna următoare începem să luăm decizii
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat miercuri o nouă discuţie cu miniştrii şi Nicolae Ciucă, vineri, pe măsurile fiscale, e precizând că săptămâna următoare încep să ia decizii. Şeful Executivului a dat asigurări că nu se va mări niciun impozit, nu vor fi introduse impozite noi, ci se va lucra exact pe ceea ce şi-au asumat în PNRR.
”Am avut până acum două sau trei întâlniri, este evident că trebuie luate anumite măsuri nu numai de reducere şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se ştia încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. Cred că vineri vom avea iarăşi o discuţie cu fostul ministru al Finanţelor, cu actualul ministru şi cu preşedintele Senatului iar în zilele următoare, săptămâna următoare începem să luăm decizii”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la Berlin.
”Nu se va mări niciun impozit, nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii”, a arătat premierul., Marcel Ciolacu a precizat că avem un jalon de îndeplinit, asumat în PNRR.
”Există excepţii la trei categorii, la IT este o scutire pe profit şi la construcţii şi agricultură, unde sunt excepţii şi pe CASS şi impozitele pe profit. Aici o să avem o discuţie, pe venit”, a mai spus şeful Executivului.
Premierul a mai afirmat că vor lua toate măsurile care se impun pentru a ne încadra în deficitul de 4,4, asumat de către statul român.