Românii sunt printre cei mai săraci europeni. Avuţie de doar 30.000 de euro per locuitor, media europeană fiind de peste trei ori mai mare

Din perspectiva avuţiei per locuitor România se plasează doar înaintea Bulgariei (28.300 euro/locuitor) şi a Greciei (21.200 euro/locuitor), conform datelor BNR.

Avuţia populaţiei a crescut de 2,9 ori în perioada 2003-2020, ajungând la 247 miliarde de euro.

„Stocul avuţiei a crescut de 2,9 ori în perioada 2003-2020, este o creştere semnificativă în ultimii ani, însă avuţia naţională pe locuitor este de 3,1 ori mai mică decât media UE (102.000 euro). În cazul companiilor nefinanciare, avuţia s-a majorat de 3,6 ori în perioada de referinţă, până la valoarea de 256 miliarde de euro“, a explicat Neagu, potrivit Zf.

Faptul că stocul de avuţie este semnificativ mai redus decât media UE se vede şi când ne uităm la stocul de depozite şi stocul de credite din România, susţine Neagu. Comparând fluxul, ceea ce se produce în economie, cu stocul, adică ceea ce rămâne efectiv, mai pot fi iden­tificate soluţii astfel încât să avem o convergenţă şi mai bună a avuţiei naţionale din România spre media UE.

Alte articole

Avertismentul economistului Radu Georgescu: Vom intra într-o perioadă de sevraj economic. Economia României a funcţionat în ultimii 7 ani pe bază de împrumuturi

Opinia economistului Radu Georgescu, după alegerile parlamentare: „Există trei Românii – România anti-sistem, România care depinde de banii de la stat şi România enclavă. Haosul din politica monetară şi fiscală va genera haos social”

În acest sens, Guvernul ar putea să aloce resurse spre ceea ce asigură competitivitate României.

La conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare Florian Neagu a vorbit joi despre vulnerabilităţile structurale specifice economiei româneşti, care nu prezintă îmbunătăţiri faţă de anul 2022. Harta vulnerabilităţilor structurale la adresa stabilităţii financiare din România include patru elemente, respectiv disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică şi schimbările climatice.

„Se conturează necesitatea implementării de politici industriale şi de acţiuni pentru îmbunătăţirea educaţiei populaţiei. BNR are în vedere demararea unor proiecte de educaţie financiară şi în sfera companiilor nefinanciare, precum şi creşterea gradului de pregătire profesională a salariaţilor din bănci”, a spus acesta.

Citeşte şi: Fermierii estimează pierderi de 2.000 lei la hectar în acest an și cer intervenția Ministerului Agriculturii. ”Noua practică este de a se aduce marfa din Ucraina în Republica Moldova, iar de acolo, aceasta pleacă către Port Constanța”