Planeta „ia foc”, România se topeşte la 40 de grade Celsius. Specialiştii se așteaptă la un „Super El Nino”

Fenomenul meteorologic El Nino a început, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, organism al ONU. Specialiștii așteaptă ca acest fenomen să aibă un impact major asupra climei la nivel mondial. Iar unii oameni de știință se tem că El Nino s-ar putea transforma în ceva mai grav, un „Super El Nino”. Fenomenul meteo extrem poate produce uragane ucigașe.

Un val de caniculă puternică va cuprinde mai multe regiuni din România în această săptămână. Izolat, în sudul țării, temperaturile ar putea atinge și 40 – 42 de grade la umbră. Extinderea unei depresiuni deasupra jumătății nordice a Europei va determina un transport intens de aer tropical, originar din nordul Africii, către țara noastră.

Fenomenul El Nino s-a declanşat, vine INFERNUL meteo, se anunţă o vară cu fenomene extreme şi temperaturi tropicale

Vremea va începe să se încălzească încă din primele zile ale săptămânii, la început în sudul și vestul țării, iar ulterior și în celelalte regiuni. Pe alocuri, temperaturile vor atinge pragul de caniculă încă de marți, iar de miercuri căldura se va extinde în toată țara.
În majoritatea regiunilor, cel mai cald se pare că va fi joi, când sunt așteptate temperaturi de 37 – 39 de grade pe arii extinse în jumătatea sudică a Olteniei și Munteniei, inclusiv în Capitală.

Alte articole

Prognoza meteo. Vreme de votat la Predeal, Poiana Braşov sau în Bucovina. Ninge ca-n poveşti la munte!

Vortex polar în România. Ninsori și viscol în următoarele zile. Au fost prelungite alertele de cod roșu, portocaliu și galben. Cum va fi vremea la București

Izolat, în special în Lunca Dunării, nu sunt excluse nici valori ușor mai ridicate, de până la 40 – 42 de grade. Nu se va răcori prea mult nici noaptea. În multe zone, în special în orașele mai mari, nopțile vor fi tropicale, cu temperaturi minime ce nu vor scădea sub 20 de grade.

De la caniculă, la furtuni
În a doua jumătatea a săptămânii, vor fi și perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în mai multe regiuni, fiind posibile furtuni mai puternice, cu vijelii și grindină. Totuși, momentan nu e clar cât de extinse vor fi aceste fenomene.

Consecințele fenomenului El Nino nu ar trebui să apară decât în 2024, dar Organizația Națiunilor Unite cere deja să se anticipeze revenirea acestui fenomen meteorologic. După ce, la începutul lunii iunie, Administrația Națională de observare Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA, Organizația Meteorologică Mondială (WMO) au oficializat luni, „începutul episodului El Nino”, estimând că există o probabilitate de 90% ca acesta să continue în a doua jumătate a anului.

Bucuraţi-vă de caniculă! „Super El Nino” poate aduce o iarnă cumplită în acest an. Europa îşi face stocuri pentru a evita o criză energetică

„Perspectivele, la ora actuală, arată în prezent șanse destul de bune de dezvoltare a fenomenului El Nino”, a explicat Jerome Vialard, oceanograf și climatolog francez, director de cercetare la Institut de cercetări pentru dezvoltre (IRD), potrivit France Info. „Dar rămânem un pic prudenți pentru că este încă o perioadă destul de critică, în care am putea avea surprize”.

Fenomenul meteorologic El Nino implică o creștere a temperaturii suprafeței apei în estul Pacificului și are loc în mod ciclic. Este asociat, în general, cu o creștere a temperaturilor globale și provoacă dezastre climatice, în special valuri de secetă și precipitații peste normal. „Fenomenul El Nino se repetă la fiecare doi până la șapte ani”, explică oceanograful Jerome Vialard. Unele regiuni au declarat un episod El Nino în 2018-2019, dar WMO nu a validat apariția acestuia, deoarece nu au fost îndeplinite toate condițiile.

Un „Super El Nino”, generat de temperaturi extreme
Nu este încă posibil să se prevadă intensitatea sau durata actualului fenomen El Nino. Acesta va fi „cel puțin moderat”, potrivit WMO La rândul său, NOAA consideră că modelele de prognoză „pledează pentru o tranziție la un El Nino în iunie, urmată de un El Nino puternic în timpul iernii 2023-2024”. Oamenii de știință nu exclud posibilitatea unui „Super El Nino”, în condițiile în care la nivelul oceanelor se bat recorduri de temperatură la începutul anului 2023.

Iar încălzirea globală ar putea face ca fenomenele meteorologice să devină mai extreme. Biroul Australian de Meteorologie  consideră că anumite modele de prognoză sugerează posibila apariție a unui „Super El Nino” în acest an. Un „Super El Nino” se deosebește de un El Nino „clasic” prin amploarea creșterii apelor de suprafață din Pacific: de la +0,8°C peste medie se trece la +2°C sau mai mult.

Un fenomen „Super El Nino” a avut loc doar de trei ori în 40 de ani: 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016. În ultima perioadă, fenomenul „a fost relativ puternic”, explică oceanograful și directorul de cercetare al Centrului francez de Cercetare Științifică (CNRS), Eric Guilyardi, pentru Liberation. „Anomalia temperaturii la suprafața mării – așa se măsoară intensitatea sa – a fost cu 3 până la 4°C peste normal”.

Efectul fenomenului El Nino asupra temperaturilor globale devine, în general, vizibil în anul următor apariției sale. Prin urmare, este probabil ca consecințele să fie mai evidente în 2024. Consecințele lui „Super El Nino” din 2015-2016, unul dintre cele mai violente observate vreodată, au fost dezastruoase. În aprilie 2016, ONU a estimat că peste 60 de milioane de persoane din 13 țări din Africa, Asia-Pacific și America Centrală și de Sud au fost afectate de secetă, inundații sau furtuni.

La începutul anului 2016, California s-a confruntat cu o succesiune de furtuni care au provocat inundații și alunecări de teren. Ploi torențiale au căzut și în America de Sud, provocând inundații în Peru, Argentina, Paraguay și Brazilia, unde aproximativ 170.000 de persoane au trebuit să fie evacuate din cauza inundațiilor violente și a alunecărilor de teren.

Pe de altă parte, după precipitații semnificativ sub nivelul normal, Bolivia a trebuit să se confrunte cu cea mai gravă secetă din ultimii 25 de ani. Unele regiuni din Africa de Est, cum ar fi Etiopia, și din Asia de Sud-Est, cum ar fi Filipine, au fost, de asemenea, nevoite să facă față unor deficite severe de precipitații. Pe lângă dezastrele climatice, se crede că fenomenul El Nino este responsabil și de răspândirea mai multor epidemii în întreaga lume, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii NASA și publicat în revista Scientific Reports.

Pesticidele, dintre care 99% sunt derivate din combustibili fosili, agravează criza climatică, dar se pune prea puțin accent pe reducerea lor în lupta împotriva schimbărilor climatice, potrivit unui raport al unui ONG britanic publicat miercuri, care cere guvernului de la Londra să procedeze la „o reducere majoră” a utilizării lor. Utilizarea pesticidelor, denunțate pe scară largă că afectează grav biodiversitatea, agravează, de asemenea, „urgența climatică pe tot parcursul ciclului lor de viață”, de la fabricare până la utilizare, inclusiv ambalarea și transportul, potrivit unui comunicat de presă al ONG-ului PAN UK (Pesticide Action Network).

Cu toate acestea, „reducerea pesticidelor ca soluție la criza climatică a fost în mare parte ignorată” în strategiile guvernamentale, afirmă autorii raportului, publicat împreună cu Pesticide Collaboration, o coaliție de organizații care militează pentru reducerea utilizării acestor substanțe, utilizate pe scară largă în agricultură în Marea Britanie, scrie Le Journal de Montreal.

Mai rău, spun ei, utilizarea pesticidelor este chiar prezentată ca o strategie de atenuare a crizei climatice de către industria agrochimică „care perpetuează mitul că (…) utilizarea continuă a substanțelor chimice dăunătoare este singura modalitate de a garanta securitatea alimentară globală”. Potrivit datelor publicate miercuri, utilizarea foarte contestatului erbicid glifosat, de exemplu, este în creștere în Marea Britanie, cu o creștere a emisiilor de CO2 cu 16% între 2016 și 2020, ajungând la 81.410 tone pe an – echivalentul a „peste 75.000 de zboruri de la Londra la Sydney”.

Obiectivul Marii Britanii de a atinge neutralitatea în ceea ce privește emisiile de carbon până în 2050 „nu poate fi atins fără o transformare a agriculturii, ceea ce include o reducere majoră a utilizării pesticidelor”, potrivit autorilor acestui raport, care se bazează pe concluziile unui studiu publicat în ianuarie de PAN North America.

„Este un cerc vicios”, explică Doug Parr, de la ONG-ul Greenpeace UK, citat în comunicatul PAN UK. „Pe măsură ce temperaturile cresc, numărul de dăunători crește și rezistența culturilor scade, ceea ce necesită cantități tot mai mari de pesticide”. „Reducerea utilizării pesticidelor ar fi cel puțin o dublă victorie, pentru a combate atât declinul naturii, cât și criza climatică”, insistă el.

OMS: consecințele pentru sănătate ale încălzirii globale
Experții în sănătate constată o creștere a numărului de boli și decese cauzate de tempetarurile din ce în ce mai ridicate la nivel mondial. Luni și marți au fost cele mai călduroase zile înregistrate vreodată pe planetă. Creșterea temperaturilor din cauza schimbărilor climatice reprezintă un motiv de îngrijorare pentru Organizația Mondială a Sănătății. Experții în sănătate constată o creștere a numărului de boli și decese cauzate de căldură.

Subiectul a fost abordat în cadrul celei de-a șaptea conferințe ministeriale a OMS privind mediul și sănătatea, care se desfășoară în prezent la Budapesta, în Ungaria, informează Euronews.Scopul conferinței din Ungaria este de a defini viitoarele priorități și angajamente în materie de mediu și sănătate pentru regiunea europeană a OMS. Luând în considerare dimensiunile sanitare ale schimbărilor climatice, ale poluării mediului, ale degradării solului și ale pierderii biodiversității.

„Afirm întotdeauna că criza climatică este o criză a sănătății”, spune Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. „Aceasta anulează sau ar putea anula 50 de ani de progrese în domeniul sănătății publice. Permiteți-mi să vă dau un exemplu: în urmă cu două zile, lumea a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istorie, o medie globală de 17,01 grade Celsius. În regiunea noastră, anul trecut, am avut cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată și peste 20.000 de oameni au murit inutil”.

De la începutul anului 2023, peste 8,4 milioane de hectare au ars în incendii de pădure în Canada, potrivit datelor de pe site-ul Canadian Interagency Forest Fire Centre (CIFFC). Incendiile de pădure sunt un fenomen din ce în ce mai recurent, și nu doar vara. Este posibil ca problema să se agraveze odată cu așa-numitele incendii de generația a șasea, care sunt mai virulente și mai greu de controlat, din cauza secetei și a încălzirii globale. De la începutul anului, în Spania au ars peste 65.000 de hectare de pădure.

„Din cauza schimbărilor climatice și a exodului rural, încărcătura de combustibil vegetal din păduri este în creștere, ceea ce face ca aceste incendii să fie mai virulente. Și se produc mai frecvent din cauza perioadelor lungi de secetă cu care ne confruntăm. Marea provocare constă în prevenire, chiar mai mult decât în stingerea acestor incendii”, explică Raul Arias, de la Unitatea de apărare forestieră a regiunii Murcia.

În Canada, peste 8 milioane de hectare de pădure au ars deja în acest an. O situație catastrofală fără precedent, cu 400 de incendii încă active, ale căror emisii de fum și monoxid de carbon au traversat oceanul până în Portugalia și Spania. Petr Oslejsek, de la Federația pompierilor din Uniunea Europeană, comentează: „Trebuie să cooperăm nu numai în ceea ce privește timpul de răspuns, ci și în ceea ce privește pregătirea. Trebuie să facem schimb de informații cu privire la cele mai bune practici în materie de prevenire a incendiilor. Este foarte important să împărtășim aceste capacități specifice, cum ar fi avioanele și elicopterele, pentru că, dacă se întâmplă ceva într-o țară, avem întotdeauna nevoie de sprijinul altor țări”.

Fenomenul El Nino revine. Ce se va întâmpla cu vremea în România. Climatolog: „Mă îngrijorează!”

Zile libere de la stat. Vine minivacanța foarte curând, pentru milioane de români!

În analiza încă neoficială au fost luate în calcul temperaturile medii înregistrate în lume timp de șapte zile, adică de joia trecută până miercuri, relatează The Guardian. ”Avem de-a face, pe lângă creșterea continuă a temperaturilor din cauza creșterii concentrației gazelor cu efect de seră din atmosferă, prin activitatea umană, cu efectele El Nino, la Nina.

Acum avem El Nino și asta înseamnă o sursă suplimentară de căldură în sistem. În plus, în perioada aceasta, au fost temperaturi neobișnuit de calde în zona Antarcticii, valuri de căldură în sudul Statelor Unite, în China, în nordul Africii, deci lucrurile cumva și-au adunat efectele, variabilitatea naturală și semnalul încălzirii globale, au ajuns la niveluri mari cele două componente și avem acest fenomen”,  a explicat climatologul Roxana Bojariu la Antena 3.

”Mă îngrijorează înmulțirea acestor recorduri, nu vorbim de un record individual. Vorbim de multe recorduri și vorbim de multe episoade cu vreme severă, toate aceste lucruri pot fi legate de schimbarea climei. Există studii științifice clare care ne arată acest lucru. Ploile, intensitatea precipitațiilor, ați văzut că și în cazul României avem precipitații mult mai abundente care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp, localizat, toate acestea pot fi puse, clar, conform legilor fizicii, pe seama încălzirii globale. Și valurile de căldură care nu vor lipsi din Europa și nici de la noi, am avut o perioadă relativ scurtă de valuri de căldură, dacă e să comparăm cu ceea ce se întâmplă în lume, dar vom avea și noi perioade mai lungi. Deci toate aceste lucruri ne atrag atenția că trebuie, pe de o parte, să ne adaptăm la schimbarea climei, dar trebuie să și încetinim ritmul schimbării climei prin reducerea emisiilor la nivel global, tocmai pentru a avea timp să ne adaptăm”, a mai spus Roxana Bojariu.