Deşi anul acesta este dedicat patrimoniului educaţiei, de Ziua Monumentelor să nu uităm de frumoasele clădiri din Transilvania care au aparţinut nobilimii, dezvăluite în cadrul proiectului „Monumente uitate„. Proiectul realizează o arhivă cu imagini şi informaţii despre reşedinţele nobiliare extraurbane din Transilvania, Crişana, Banat şi Maramureş. El este derulat de Asociaţia ARCHE, alături de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Departamentul de Istoria, Teoria şi Conservarea Patrimoniului din cadrul Facultăţii de Arhitectură.
Potrivit arhitecţilor, aceste ansambluri nobiliare datează începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea şi se află în zone rurale. În centrul lor se află palate impunătoare, înconjurate de anexe şi de grădini şi parcuri. Ansamblurile au fost expropriate la începutul regimului comunist, iar cele mai multe nu au fost prea bine îngrijite, din 1989 unele fiind lăsate în paragină. Există, însă, şi câteva excepţii, care au fost restaurate şi care arată acum la fel de bine ca la începuturi.
Iată, în continuare, câteva reşedinţe nobiliare-monumente din Transilvania: cum arată ele acum şi cum erau în trecut.
Reşedinţa Martinuzzi, din Vințu de Jos, judeţul Alba
Reşedinţa Mikes din Cisteiu de Mureș, judeţul Alba
Reşedinţa Teleki, din Ocna Mureș (Uioara de Sus), judeţul Alba
Reşedinţa Bethlen-Haller, din Cetatea de Baltă, judeţul Alba
Reşedinţa Racoș, din Sükösd-Bethlen, judeţul Braşov
Reşedinţa Szentkereszty, din Arcuș, judeţul Covasna
Reşedinţa Lázar din Lăzarea, judeţul Harghita
Bethlen din Criş, judeţul Mureş
Kendi – Kemény din Brâncoveneşti, judeţul Mureş
Károlyi din Carei, judeţul Satu Mare
Reşedinţa Bethlen din Sânmiclăuș, judeţul Alba
Fotografiile sunt realizate de echipa proiectului „Monumente uitate”