Stoltenberg: Aliaţii sunt de acord că nu este momentul ca Ucraina să devină membru cu drepturi depline al NATO. Ce decizii s-au luat la Vilnius

Într-o conferinţă de presă susţinută la încheierea primei reuniuni a liderilor NATO, Jens Stoltenberg anunţase că aliaţii vor adresa Ucrainei o invitaţie de a se alătura NATO atunci când „membrii sunt de acord şi sunt îndeplinite condiţiile”.

Întrebat ce condiţii nu îndeplineşte Ucraina, Stoltenberg a explicat că există două dimensiuni pentru aceasta. „Una este nivelul sau măsura în care se ocupă de modernizarea instituţiilor de apărare şi securitate, de consolidarea guvernării, inclusiv de combaterea corupţiei”, a menţionat Stoltenberg. Aceste aspecte au fost abordate la fiecare extindere a NATO, a subliniat el. „Pentru că avem nevoie de o guvernare puternică şi dorim, de asemenea, forţe armate care să fie interoperabile cu NATO”, a explicat el, în condiţiile în care aliaţii au decis să renunţe la MAP pentru Ucraina, aducând-o mai aproape cu un pas de Alianţă, potrivit BBC.

MAP, Planul de acţiuni în vederea aderării, este un set de condiţii şi acţiuni pe care fiecare nou membru NATO, de la încheierea Războiului Rece, a fost obligat să-l îndeplinească înainte de a deveni membru cu drepturi depline.

Rusia lansează un atac masiv cu rachete asupra Kievului în timpul Summitului NATO de la Vilnius

Pe de altă parte, Stoltenberg a spus că cealaltă dimensiune este faptul că în Ucraina are loc un război.”Aliaţii sunt de acord că atunci când are loc un război nu este momentul potrivit pentru a face din Ucraina un membru cu drepturi depline al alianţei”, a arătat el.

Însă, a subliniat Stoltenberg, a fost pentru prima dată când aliaţii au eliminat cerinţa unui Plan de acţiune pentru aderare (MAP) pentru o ţară aflată pe drumul spre aderare.

Întrebat despre tweet-ul preşedintelui Zelenski din cursul dimineţii, în care liderul ucrainean numise „absurdă” lipsa unui calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO, Stoltenberg a răspuns că aliaţii au convenit asupra „unui mesaj puternic, unit şi pozitiv pentru Ucraina”, precum şi asupra unei „căi pozitive de urmat în vederea aderării”.

O invitaţie pentru Ucraina va fi lansată atunci când vor fi îndeplinite condiţiile, a reiterat el. Sarcina cea mai urgentă acum este să ne asigurăm că Ucraina câştigă războiul, a punctat Stoltenberg, reamintind că procesele de aderare nu au termene limită.

NATO oferă Ucrainei un pachet foarte substanţial, cu multe elemente diferite, care ajută Ucraina să se îndrepte spre aderarea la NATO. Nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât în ceea ce priveşte sprijinul politic, cât şi cel practic şi concret, a subliniat şeful NATO.

Ce au decis liderii NATO în prima zi a summitului lor

NATO a decis, în prima zi a summitului de la Vilnius, un „pachet puternic de măsuri pentru Ucraina”, care să o aducă mai aproape de NATO, precum şi consolidarea măsurilor de descurajarea şi apărare colectivă a Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un comunicat al blocului militar.

Jens Stoltenberg avertizează: Rusia și China, pericol pentru NATO. Volodimir Zelenski va fi sprijinit pe termen lung

Aliaţii au convenit asupra unui pachet de trei elemente care să aducă Ucraina mai aproape de NATO. Acesta include un nou program de asistenţă multianual pentru a facilita tranziţia forţelor armate ucrainene de la epoca sovietică la standardele NATO şi pentru a ajuta la reconstruirea sectorului de securitate şi apărare al Ucrainei, acoperind nevoi critice precum combustibil, echipamente de deminare şi echipamente medicale, arată comunicatul NATO.

Aliaţii au convenit, de asemenea, să înfiinţeze noul Consiliu NATO-Ucraina, care va avea miercuri reuniunea inaugurală la Vilnius, cu participarea preşedintelui Zelenski.

Aliaţii au reafirmat, de asemenea, că Ucraina va deveni membră a NATO şi au convenit să elimine cerinţa unui Plan de acţiune pentru aderare. „Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina şi o cale clară către aderarea sa la NATO”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Aliaţii au adoptat „cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârşitul Războiului Rece”, a mai spus Stoltenberg. Conceput pentru a contracara cele două ameninţări principale ale Alianţei – Rusia şi terorismul – noile planuri regionale prevăd ca 300.000 de soldaţi să fie oricând gata de acţiune, inclusiv printr-o putere substanţială de luptă aeriană şi navală.

 

Aliaţii au aprobat, de asemenea, un nou Plan de acţiune pentru producţia de apărare pentru a accelera achiziţiile comune, pentru a creşte capacitatea de producţie şi pentru a spori interoperabilitatea Aliaţilor.

Pentru a-şi satisface nevoile de apărare, aliaţii şi-au luat angajamentul de durată de a investi cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în apărare. Aliaţii europeni şi Canada au înregistrat o creştere de 8,3% în termeni reali a bugetelor lor de apărare în 2023, cea mai mare creştere după decenii. Unsprezece aliaţi ating sau depăşesc nivelul de referinţă în acest an, iar acest număr este de aşteptat să crească substanţial în 2024.

Aliaţii au discutat, de asemenea, despre provocările pe care o Chină „coercitivă” le pune securităţii şi valorilor euro-atlantice. „China nu este adversarul nostru şi ar trebui să continuăm să dialogăm”, a spus secretarul general, subliniind în acelaşi timp că „asertivitatea crescândă a Beijingului afectează securitatea” NATO şi provoacă ordinea internaţională bazată pe reguli.

Miercuri, aliaţii se vor întâlni cu liderii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud, precum şi cu Uniunea Europeană.