Se schimbă grilele de salarizare. Lefurile mari vor fi drastic impozitate din toamnă. Sporurile, plafonate la 20%

Grilele de salarizare se modifică în noua lege a salarizării unitare, care aduce reduceri de venituri pentru bugetari. Guvernul vrea să finalizeze noua lege a salarizării unitare până în septembrie, iar creșterea salariilor va depinde de creșterea economică, în timp ce vrea ca legea pensiilor să fie trecută cât mai repede, conform unor surse guvernamentale consultate de Economedia. Modificările ar trebui să elimine inechitățile din sistem. Însă, prin plafonarea sporurilor la 20% din salariu, unii angajați din sistemul public vor încasa mai puțini bani. Modificările vor fi dezbătute cu sindicatele, iar proiectul va fi finalizat până în septembrie.

Grilele de salarizare se modifică, sporurile se plafonează

Sute de mii de români s-ar putea trezi cu salariile tăiate, în contextul în care sporurile vor fi plafonate la 20%. Veniturile care depășesc salariul președintelui, adică 25.000 de lei brut, vor fi impozitate suplimentar. Salariile din sistemul public vor fi recalculate, iar legea vine și cu o nouă grilă de salarizare, în contextul protestelor în educație și sănătate.

Legea salarizării nu se raportează la salariul minim brut actual
Unele inechități însă nu vor fi rezolvate. Sindicaliștii spun că nu toți angajații din sistemul public au ajuns la maximul de venit prevăzut în grilă. Mai mult, legea salarizării unitare nu se raportează la actualul salariu minim brut, de 3.000 de lei, ci la 2.850 de lei. Adică, pe lângă plafonarea sporurilor, nici raportarea la salariul minim nu este actualizată.

„Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”, spune ministrul Marius Budăi înainte de a-şi da demisia.

Vouchere de vacanţă 2023. Veste proastă pentru angajaţi, SE TAIE tichetele de vacanţă din cauza deficitului bugetar

„Cei 20% se raportează la salariul lucrătorului. Legea 153 dă posibilitatea acordării sporurilor în cuantum de 30% din total buget de salarii. Ceea ce este o diferență foarte mare.”, a declarat Horațiu Raicu, secretar general Blocul Național Sindical, pentru Euronews.ro

Dacă ne raportăm la bugetul administrației centrale din Ministerul Culturii, 5.000.000 milioane de lei ar putea fi fondul anual pentru sporuri.

Iar dacă luăm exemplul unui inspector superior, sporurile nu mai pot depăși 600 de lei la un net de 3.000 de lei.

Economiștii spun că aceste sporuri erau o modalitate mascată de a crește veniturile din sectorul bugetar. Și așa s-a ajuns la o anomalie sistemică prin care angajații de la birouri primesc spor de condiții vătămătoare. Experții în fiscalitate spun că plafonarea sporurilor este doar un exercițiu de imagine.

Gabriel Biriș, expert în fiscalitate: „Sunt foarte mulți oameni care au fost angajați în utlimii doi ani și nu prea fac nimic prin ministere. E complet nefezabil să credem că vor avea loc restructurări semnificative pe partea de cheltuieli de personal din cauză că vin alegerile.”

Plafonarea poate genera însă noi inechități. Adică, nu va lăsa loc de creșteri de venituri în cazul celor care chiar au condiții grele de muncă.

Horațiu Raicu, secretar general BNS: „Numai dacă ne raportăm la sporul de condiții vătămătoare, ne mai rămâne loc de un 5%.”

Între 15 iulie și 1 septembrie, noua formă a legii salarizării unitare ar trebui să intre la discuții cu sindicatele. Apoi, propunerea administrativă ar urma să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament.

Guvernul susține în continuare că va putea închide anul cu un deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut.

În ceea ce privește impozitarea progresivă, oficialii guvernamentali susțin că aceasta va fi introdusă doar „după ce avem un sistem digital de monitorizare a veniturilor”, pentru că nu funcționează doar pe salarii”.

România și-a asumat în PNRR reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor.

„Un lucru e cert, la această reformă avem de demonstrat Comisiei Europene un impact financiar semnificativ. Aceasta presupune că trebuie să venim cu soluții de sustenabilitate pe termen lung în ceea ce privește salariile.

Noi avem jalon pe trimestrul doi al acestui an, acest jalon, legea salarizării unitare este parte din cererea de plată numărul patru și termenul este luna decembrie.

Cum arăta meniul zilnic în azilele groazei: „Ciorbă lungită cu apă şi margarină Aro”, Medicii au găsit nasturi şi mprgele în stomacul bunicilor lăsaţi în azile

Deci, din acest punct de vedere, timpul pe care îl avem la dispoziție este suficient pentru a oferi Comisiei o alternativă de validare a jalonului”, a adăugat Boloș.

„Condiția aceasta dură de sustenabilitate pe care noi am moștenit-o în PNRR nu va fi una ușoară și mă bazez pe negocierile și discuțiile pe care le-am purtat până acum pentru pensiile speciale”.

Boloș anunță o reformă a sectorului bugetar. Sunt două variante: Fie reducerea salariilor angajaților, fie reduceri de personal
Ministrul a vorbit şi despre ce reduceri trebuie făcute.

„Sunt 110 miliarde de lei cheltuielile cu salariile. Noi, în anul 2021, din totalul veniturilor încasate, cheltuielile cu salariile reprezentau 37%, eram printre primele locuri în UE, și aici la acest indicator trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul și să îl cuprindem în cererea numărul patru.

Nu știu să vă ofer un procent. Din experiența pe care o am cu pensiile speciale, ori de câte ori am prezentat măsuri care sunt bune pe fond, să zicem un impact de 0,01% din PIB este socotit de Comisie un impact nesemnificativ și trebuie să ne gândim de pe acum.