România va solicita UE să extindă interdicţia pentru importul de cereale ucrainene dincolo de 15 septembrie

România şi alte patru ţări membre ale Uniunii Europene din vecinătatea Ucrainei vor adresa Bruxelles-ului, miercuri, o solicitare comună de a prelungi interdicţia care vizează importurile de cereale din Ucraina dincolo de termenul limită de 15 septembrie, pentru a evita perturbări majore ale pieţei, a declarat pentru Reuters ministrul agriculturii din Ungaria.

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene pentru a ajuta la compensarea încetinirii exporturilor prin porturile ţării de la Marea Neagră după invazia rusă.

Prăbuşirea acordului care permitea exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră, în această săptămână, ar putea duce la creşterea fluxurilor de cereale şi la blocaje în cele cinci ţări, se tem aceste state din Europa Centrală.

În luna mai, Uniunea Europeană a permis celor cinci ţări să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, permiţând doar tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte, inclusiv în alte ţări ale UE. Această interdicţie ar urma să expire la 15 septembrie.

Kremlinul dă şah Europei. Rusia reziliază de urgenţă acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră

Înainte de a pleca la o întâlnire la Varşovia, ministrul agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy, a declarat că cele cinci ţări vor cere ca această interdicţie referitoare la importuri să rămână în vigoare pentru cele patru produse ucrainene – grâu, porumb, seminţe de rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui -, transporturile de tranzit continuând. El a spus însă că împreună cu omologii săi va discuta, de asemenea, despre o opţiune prin care ţările să poată cere în mod individual UE să adauge şi alte produse pe lista articolelor ucrainene al căror import poate fi interzis.

„Mergem la Varşovia pentru a consolida cooperarea celor cinci ţări şi a semna o declaraţie sau un acord în care vom cere UE să prelungească interdicţia după 15 septembrie”, a declarat Nagy pentru Reuters.

El a remarcat că porumbul şi floarea-soarelui încă nu au început să fie recoltate în Ungaria, dar în depozite sunt încă prezente cereale ucrainene.

Blocajele anterioare au făcut ca milioane de tone de cereale să rămână în cele cinci ţări, ceea ce a dus la scăderea preţurilor afectându-i pe fermierii locali.

Ministrul a spus că poziţia majorităţii dintre cei cinci membri este ca interdicţia să rămână în vigoare până la 31 decembrie şi asta este ceea ce susţine şi Ungaria. „Evident, Ucraina, având în vedere dimensiunea ei, orice produce şi exportă în Europa deranjează piaţa. Situaţia este aceeaşi şi cu carnea de pui, ouăle, mierea”, a spus el.

România și alte patru state din regiune au cerut Comisiei Europene interzicerea importurilor de cereale din Ucraina până la finalul lui 2023
„Deocamdată, cele patru produse vor rămâne, ne străduim să păstrăm interdicţia pentru aceste patru produse şi probabil va exista un acord prin care ţările, în mod individual, pot cere UE să impună interdicţii asupra unor produse suplimentare, despre asta vom vorbi”, a arătat Nagy.

Acuzând Rusia că foloseşte cerealele drept „muniţie”, ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a declarat marţi că Varşovia este dispusă să îmbunătăţească tranzitul prin Polonia, dar că UE trebuie să ajute cu infrastructura.

Nagy, la rândul său, a spus că transportul de cereale pe uscat este costisitor şi a sugerat că UE ar trebui să ofere Ucrainei sau companiilor de transport maritim o subvenţie progresivă pentru a plăti o taxă de tranzit permiţând transportul cerealelor către porturi alternative, dar evitând o povară pentru pieţele europene.

Ambasador: Ucraina are în vedere o nouă rută pentru „coridorul cerealelor”, prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei

După retragerea Rusiei din Iniţiativa pentru cereale de la Marea Neagră, Ucraina ia în considerare posibilitatea unui „culoar pentru cereale” prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei, a declarat ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, la televiziunea publică din Ucraina, Suspilne. „Rusia, după ce s-a retras din acord, a declarat că nu garantează securitatea. Şi asta înseamnă că vor trage în porturi, infrastructură şi, eventual, nave. Acesta este riscul”, a arătat ambasadorul Vasil Bodnar ce consecinţe are ieşirea Rusiei din acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră.

Iniţiativa pentru cereale de la Marea Neagră a fost un acord încheiat în iulie anul trecut şi intermediat de ONU şi Turcia, care ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele pe Marea Neagră, din trei porturi, folosind un coridor securizat. Rusia a anunţat luni că iese din acest acord.
Diplomatul ucrainean a explicat că aceste ameninţări vor afecta, în special, companiile de transport maritim şi asigurările. În acelaşi timp, potrivit lui Bodnar, Ucraina a creat un fond pentru garantarea acestor riscuri.

„Avem şi oportunităţi de a atrage nave şi companiile care sunt gata să furnizeze aceste nave pentru transportul cerealelor. Din punctul nostru de vedere, acest lucru poate fi implementat chiar şi fără a folosi această rută care a fost deja agreată, însă prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei. Este, de asemenea, posibilă o opţiune de minimizare a riscurilor”, a declarat ambasadorul.

Vasil Bodnar declarase anterior că Ucraina îşi propune să continue acordul pentru cereale într-un format tripartit. „Lucrăm. Preşedintele Zelenski a trimis apeluri relevante preşedintelui Turciei şi secretarului general al ONU. Ministrul Kuleba lucrează deja la ONU pentru a căuta un consens al comunităţii internaţionale cu privire la continuarea acestei iniţiative pentru cereale”, a spus el.

La 17 iulie, Rusia a trimis Turciei, Ucrainei şi ONU notificări prin care a anunţat că nu mai participă la prelungirea acordului pentru cereale, care expira la 18 iulie, până nu îi sunt îndeplinite condiţiile. Aceasta presupune că Moscova îşi retrage „garanţiile” privind siguranţa transportului maritim şi închide coridorul maritim securizat prin apele de nord-vest ale Mării Negre.

Încă de la începutul lunii iunie, când se contura o ieşire a Rusiei din acord, Ucraina spunea că este pregătită să continue să exporte cereale pe Marea Neagră fără sprijinul Rusiei, având un „plan B”. Ministrul ucrainean al agriculturii, Mikola Solski, declara pentru Reuters că va propune ca guvernul său să poată oferi garanţii de asigurare pentru ca firmele să continue transportul maritim fără implicarea Rusiei, în cadrul unui nou acord.

„Planul B exclude a patra parte (Rusia) din această relaţie”, a arătat Mikola Solski. Guvernul de la Kiev a creat deja un fond special de asigurare de 547 de milioane de dolari pentru companiile ale căror nave ar veni în porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul unui nou acord, preciza la vremea respectivă ministrul. „Dacă suntem complet blocaţi, (…) atunci transportatorii pot merge prin acest coridor cu o asigurare garantată de guvernul nostru”, a spus Solski. Proprietarii de nave pot avea încredere „suficient de mare” în faptul că armata ucraineană şi apărarea sa aeriană „îşi pot face treaba”, dădea asigurări Solski.