Salariile mai mari din Sănătate ar pute scădea. Sindicaliștii atrag atenția că ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare va conduce la eliminarea drepturilor la indemnizaţia de hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru o parte semnificativă a angajaţilor (e vorba despre cei care au peste 10.000 de lei brut).
Potrivit acestora, măsura va afecta circa 24,4% din angajaţii din spitale. Este vorba mai ales de medici, dar şi de angajaţii din alte categorii salariale.
„Această măsura va afecta circa 24,4% din angajaţii din spitale, pierderea este de circa 466 lei brut/ lună. Este vorba atât despre medici (care reprezintă circa 65% din angajaţii care pierd), cât şi de angajaţii din alte categorii salariale. Creşterea veniturilor salariale ale asistentelor medicale din aceste locuri de muncă (în situaţia în care putem face aplicabile – prin modificarea lor – prevederile OUG nr. 63/ 2023) va fi anulată în astfel de cazuri de pierderea acestor drepturi.
Salarii 2023. Vestea momentului pentru bugetari, banii intră pe card mult mai devreme pentru minivacanţa din august
Pierderile amintite la punctul anterior vor determina un efect de tipul legii consecinţelor neintenţionate a acestui act normativ, ce va interveni pe zona asistentelor medicale din serviciile UPU, ATI şi alte câteva servicii: deoarece salariile brute ale acestor angajaţi ating şi depăşesc discret pragul stabilit de actul normativ în special datorită turelor şi lucrului în zilele libere legale, măsura va exercita un caracter inhibitor la adresa participării la asigurarea continuităţii furnizării serviciilor medicale.
Consecinţa o va constitui scăderea capacităţii spitalelor de a asigura serviciile publice în aceste specialităţi”, se arată într-un comunicat al Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.
Federaţia sindicală subliniază că va exista o inechitate majoră, creată de utilizarea ca referinţă a unui prag salarial (10.000 de lei), angajaţii aflaţi imediat deasupra acestui prag (care au cu până în 460 lei brut/ lună peste acest prag) fiind dezavantajaţi faţă de cei aflaţi imediat sub acest prag.
„Suplimentar, în condiţiile în care, aşa cum am precizat, depăşirea acestui prag este generată în unele cazuri de participarea angajaţilor la asigurarea continuităţii serviciilor medicale, aceasta fiind variabilă la nivel individual de la o lună la alta, devine incertă situaţia angajaţilor care se află într-o lună peste acest prag, iar în alta sub acesta.
Datele fiind cele amintite la punctul anterior, este evident faptul că măsura este discriminatorie faţă de angajaţii care lucrează în ture şi în zilele libere legale, comparativ cu lucrătorii care nu desfăşoară activitatea în astfel de condiţii.
În situaţia în care se decide menţinerea unui prag pentru acordarea acestor drepturi (măsură pe care nu o susţinem), soluţia echitabilă este de a lua în considerare doar veniturile aferente salariilor de bază”, se precizează în comunicat.
De asemenea, documentul gândit de Guvern va duce la plafonarea unor drepturi salariale pentru unele categorii de angajaţi deja aflaţi într-o situaţie de discriminare salarială.
„Sporurile pentru condiţii de muncă pentru ale personalului nemedical/TESA nu vor putea depăşi 1.000 lei/ lună, măsura generând pierderi salariale pentru unii dintre ei.
Pierderile salariale amintite la punctul anterior intervin în cazul unor angajaţi din Sănătate care sunt deja în situaţia de discriminare salarială deoarece nu au drepturile salariale stabilite în aceeaşi anexă a legii salarizării cu ceilalţi angajaţi din acest sector.
Astfel, deja aceşti angajaţi sunt lipsiţi de o serie de drepturi salariale în situaţiile în care lucrează în aceleaşi condiţii de muncă cu personalul medical şi auxiliar sanitar”, explică „Solidaritatea Sanitară”.
În aceste condiții, sindicaliştii din Sănătate ameninţă cu reluarea protestelor, începând din luna septembrie, la o scară mai mare, dacă proiectul OUG va fi aprobat.
Ordonanţa austerităţii este gata, un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu a apărut în spaţiul public. Conform proiectlui de act normativ, vom avea: impozit de 3% pentru microîntreprinderi cu venituri de peste 300.000 de lei, impozit pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare, Scutirea pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei.
Scutirea pentru IT-iști ar urma să se aplice la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei. Apar noutăți care vizează persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
Ordonanţa austerităţii. ROMÂNII PLĂTESC PENTRU GAURA DIN BUGET
– impozit pe salariu pentru angajații din IT cu venituri de peste 10.000 de lei
– venituri sub formă de dividende 10%
– impozit de 3% din venituri pentru microîntreprinderile cu venituri de peste 300.000 lei
-impozit de 1% pentru clădirile mai scumpe de 500.000 de euro
SURSA: Proiect de OUG
document-2023-07-31-26433778-0-draft-ordonanta-masuri-fiscale-cresteri-taxe-2_8f889ab03bOrdonanţa austerităţii.CUM VREA GUVERNUL SĂ SCADĂ CHELTUIELILE LA STAT
-desființarea a 200.000 posturi neocupate la stat
-comasarea unor instituții publice
-reducerea numărului de secretari de stat cu 20%
-reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8%
-reducerea numărului de membri în consiliile de administrație
– reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale
-vouchere de vacanță doar pentru bugetarii cu salarii până în 10.000 de lei
* impact estimat: 6 miliarde de lei
Crește impozitul la vânzarea de locuințe
„La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:
a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani”, se mai arată în draft.
Ce măsuri sunt încă nelămurite
– taxa 1% pentru imobilele de lux – peste 500.000 de euro
– majorarea de impozit pe dividende
– taxare suplimentară pe indemnizații angajați IT
– taxa de 1% pe cifra de afaceri mai mare de 100 milioane de euro
– reintroducerea plății CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară; creșterea taxelor pentru licențele la jocuri de noroc
– creșterea taxelor pentru alcool și tutun
– creșterea TVA de la 9% la 19% pentru restaurante
– supraimpozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își externalizează profitul afară sau în off shore. Aici taxa ar fi de 15%.
Ordonanţa austerităţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că împreună cu partenerii de guvernare a ajuns la un acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum a cheltuielilor statului. Astfel, vor fi eliminate cele 200.000 de posturi bugetare neocupate, ceea ce va duce „la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”. Totodată, şeful Guvernului a mai precizat că va fi redus şi numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonate îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. „În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei”, a mai anunţat liderul PSD.
Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a precizat că a fost decisă în coaliţie să fie făcută o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde lei, pe acest an, 6 miliarde de lei după punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cheltuielilor statului şi 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri. Acesta a mai spus că printre măsurile acestui plan se numără reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale, comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor, descentralizarea unor servicii, cât şi prioritizarea programelor naţionale de investiţii. O altă măsură vizată este cea de reducere cu 50% a numărului consilierilor persoanelor din conducerea companiilor de stat, precum şi diminuarea lumărul membrilor consiliilor de administraţie la cel mult şapte persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate la cinci persoane.
Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, a scris Marcel Ciolacu, luni pe Facebook.
El a mai spus că liderii coaliţiei de guvernare au indentificat astfel, „zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”.
„Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat în scopul favorizării proiectelor şi investiţiilor care chiar fac diferenţa. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate. Doar aşa vor exista economii importante şi constante, pe termen lung, la bugetul de stat”, a mai precizat şeful Guvernului.
Prim-ministrul social-democrat a adăugat că resursele naturale aflate în proprietatea statului nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole şi a subliniat că vor fi actualizate toate redevenţele cu rata inflaţiei.
„În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, a conchis Ciolacu.