Isărescu susţine politicile fiscale ale guvernului Ciolacu! „Dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat”

Dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă.

“Dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. La riscul de ţară suntem cotaţi încă sus de tot. Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România. Noi dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă şi cresc dobânzile. Depinde de cum se va face această corecţie fiscală. S-ar putea să asistăm, fără ca noi să mişcăm câtuşi de puţin rata de politică monetară, la o creştere a dobânzilor din piaţă dacă nu vom avea tăria să facem o ajustare fiscale şi consolidare fiscală cu instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Nici nu mai apucăm să ne ducem la un acord cu FMI”, a spus Mugur Isărescu.

Marcel Ciolacu anunţă controale pentru a verifica plafonarea preţurilor la alimentele de bază. Premierul a vizitat un magazin din Sectorul 4 VIDEO
Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflaţiei. “Rata anuală a inflaţiei, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, şi-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanţii principali care au dus rata inflaţiei în jos sunt dezinflaţia puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecţiei cotaţiilor la materiile prime, acordul procesatorilor şi comercianţilor locali de a reduce preţul de consum al laptelui, temperarea în continuare a aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acţionat câţiva factori, menţionez acum: creşterea costurilor cu forţa de muncă, tendinţa încă ascendentă a preţurilor de import cu toată stabilitatea cursului şi persistenţa excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menţinem însă pe cea mai bună poziţie la nivel regional din perspectiva ratei inflaţiei, mai ales dacă avem variaţia medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu: „Unii vor rentă viageră. Nu trebuie cocoșați cu multe impozite, dar să plătească toți”
El a declarat că se înregistrează o atenuare a consumului. “Avem o majorare a ritmului anual al consumului populaţiei în T1, uşor ne-a surprins şi pe noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri, dar observăm o atenuare a consumului extrem de vizibilă. Este legată probabil şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ în această perioadă categoric şi datorită dobânzilor mai mari la depozite, deci şi consum mai mic, economisiri mai mari ne ajută să spunem în ceea ce priveşte temperarea inflaţiei. Dar să vedem care sunt factorii care vor continua să contribuie la creşterea economică, pentru că ţara are nevoie de creştere economică şi credem că parcursul solid al investiţiilor poate să fie soluţia pentru asigurarea creşterii economice, deci o creştere economică bazată mai puţin pe creşterea consumului şi mai mult pe investiţii. Continuarea ei este însă condiţionată în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene, cu alte cuvinte, de îndeplinire a programului cu Uniunea Europeană. Atragerea banilor europeni este esenţială. O spunem de fiecare dată, ne ajută şi din punct de vedere al inflaţiei şi din punct de vedere finanţării deficitului de cont curent. O bună parte din finanţarea deficitului de cont curent se face din donaţii din bani europeni, fără costuri şi ne ajută şi în ceea ce priveşte creşterea economică. De aceea, programul de ajustare şi consolidare fiscală în fiecare comunicat al Băncii Naţionale este menţionat ca un factor pozitiv”, a mai afirmat Mugur Isărescu.

Alte articole

Mugur Isărescu recunoaște că a fost adeptul paradigmei stabilității prețurilor în anii 90. Declarațiile guvernatorului BNR

Mugur Isărescu a împrumutat statul român cu 647.000 de lei în 2023. Ce avere are guvernatorul BNR