Sindicaliștii de la Compania Națională Poşta Română susțin că mai multe sute de angajați au fost anunțați că vor fi concediați începând cu data de 1 septembrie 2023.
Sindicatul din cadrul acestei companii a anunțat că aceste concedieri sunt ilegale deoarece decizia a fost luată unilateral, de către conducerea Poștei Române, fără să existe o consultare prealabilă.
La preluarea mandatului de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan era așteptat cu proteste din partea poștașilor, nemulțumiți de condițiile de muncă, de salarii și de impunerea unei organigrame pe care a numit, susțin angajați din Poşta Română, numeroși prieteni din PACT și din PNL Sector 1 București, de către directorul general provizoriu, Valentin Ștefan, care devaliza Poşta Română.
După negocieri cu ambele părți – sindicate și management, ministrul Ivan promitea că va face ordine în Poștă și lucrurile vor intra pe un făgaș normal, în care interesele companiei furnizoare de serviciu poștal universal vor prima.
O perioadă, probabil cât să treacă evenimentul anual al poștașilor, Marșul Factorilor Poștali, în legătură cu care directorul general provizoriu se lăuda că este cel mai mare team building organizat exclusiv pe banii din sponsorizări de la diverși parteneri ai Poștei, restructurarea demarată în urmă cu 2 ani și care nu are avizul Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, care a acuzat în repetate rânduri conducerea de lipsa totală de transparență și a adus și o serie de procese pe capul lui Ștefan, a părut că s-a oprit. Probabil și din cauza temperării impusă de proaspătul ministru.
Se pare, însă, că a fost doar o scurtă pauză, pentru că directorul general provizoriu a reluat procesul de concediere și a transmis unui număr de 501 salariați preavizul, prin care sunt înștiințați că din septembrie li se desființează posturile.
Culmea, în Nota de înștiințare este invocat și procesul de evaluare, la care însă niciun salariat evaluat nu a primit niciun rezultat al evaluării, iar Valentin Ștefan recunoaște că nu are nici avizul sindicatului, care acuză lipsa de transparență a conducerii.
Persoanelor cărora li se desființează posturile li se propun posturi agile, ce urmează a fi înființate, dar despre care surse din companie afirmă că nu își regăsesc echivalentul în COR.
Interesant este și faptul că ministrul PSD nu ia nici o atitudine în contextul în care propriul Corp de Control nu a finalizat acțiunea de verificări dispusă la CNPR în 3 august, susţin sindicaliştii.
La începutul lunii mai 2023, Valentin Ștefan, directorul Companiei Naționale Poşta Română, a declarat că numărul angajaților din apartul administrativ, celebrul TESA, s-a dublat în ultimii ani, în timp ce activitatea instituției s-a redus cu 50 la sută. ”Este vorba despre un cumul de factori. Serviciile şi produsele companiei s-au redus la jumătate în ultimii 10 ani. La fel şi numărul total de angajaţi a coborât cu 40% în ultimii 10 ani, în schimb aparatul administrativ s-a dublat. Credem că cu un număr mai mic de oameni, compania poate să-şi desfăşoare activitatea mai bine. Poşta Română are acum cam 23.000 de angajaţi şi nu vrem să dăm afară pe nimeni, vrem doar să-i relocăm acolo unde e nevoie de personal în Poşta Română”, a explicat Valentin Ștefan.
Din primele informații restructurarea vizează peste 500 de persoane, care, vor primi, în conformitate cu prevederile din Codul Muncii, alte oferte în interiorul companiei, și anume poștași sau șoferi.
”Acolo dintr-un departament în administraţia centrală de 20 de persoane, pentru 15 de exemplu se vor oferi posturi în operaţional: poştaş, şofer. Din experienţa noastră, aceşti colegi nu vor accepta noile posturi şi probabil vor opta să rămână în continuare în posturile pe care le au şi atunci trebuie să le desfacem contractul de muncă”, a explicat Valentin Ştefan, directorul Poştei Române.
Ordonanţa austerităţii este gata, un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu a apărut în spaţiul public. Conform proiectlui de act normativ, vom avea: impozit de 3% pentru microîntreprinderi cu venituri de peste 300.000 de lei, impozit pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare, Scutirea pentru IT-iști se aplică doar pentru veniturile de sub 10.000 lei.
Scutirea pentru IT-iști ar urma să se aplice la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei. Apar noutăți care vizează persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
Ordonanţa austerităţii. ROMÂNII PLĂTESC PENTRU GAURA DIN BUGET
– impozit pe salariu pentru angajații din IT cu venituri de peste 10.000 de lei
– venituri sub formă de dividende 10%
– impozit de 3% din venituri pentru microîntreprinderile cu venituri de peste 300.000 lei
-impozit de 1% pentru clădirile mai scumpe de 500.000 de euro
SURSA: Proiect de OUG
Ordonanţa austerităţii.CUM VREA GUVERNUL SĂ SCADĂ CHELTUIELILE LA STAT
-desființarea a 200.000 posturi neocupate la stat
-comasarea unor instituții publice
-reducerea numărului de secretari de stat cu 20%
-reducerea numărului de funcții de conducere de la 12% la 8%
-reducerea numărului de membri în consiliile de administrație
– reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale
-vouchere de vacanță doar pentru bugetarii cu salarii până în 10.000 de lei
* impact estimat: 6 miliarde de lei
Crește impozitul la vânzarea de locuințe
„La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:
a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani”, se mai arată în draft.
Ce măsuri sunt încă nelămurite
– taxa 1% pentru imobilele de lux – peste 500.000 de euro
– majorarea de impozit pe dividende
– taxare suplimentară pe indemnizații angajați IT
– taxa de 1% pe cifra de afaceri mai mare de 100 milioane de euro
– reintroducerea plății CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară; creșterea taxelor pentru licențele la jocuri de noroc
– creșterea taxelor pentru alcool și tutun
– creșterea TVA de la 9% la 19% pentru restaurante
– supraimpozitarea sumelor de transfer în cazul companiilor care își externalizează profitul afară sau în off shore. Aici taxa ar fi de 15%.
Ordonanţa austerităţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că împreună cu partenerii de guvernare a ajuns la un acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum a cheltuielilor statului. Astfel, vor fi eliminate cele 200.000 de posturi bugetare neocupate, ceea ce va duce „la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”. Totodată, şeful Guvernului a mai precizat că va fi redus şi numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonate îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. „În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei”, a mai anunţat liderul PSD.
Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a precizat că a fost decisă în coaliţie să fie făcută o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde lei, pe acest an, 6 miliarde de lei după punerea în aplicare a măsurilor de reducere a cheltuielilor statului şi 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri. Acesta a mai spus că printre măsurile acestui plan se numără reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale, comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor, descentralizarea unor servicii, cât şi prioritizarea programelor naţionale de investiţii. O altă măsură vizată este cea de reducere cu 50% a numărului consilierilor persoanelor din conducerea companiilor de stat, precum şi diminuarea lumărul membrilor consiliilor de administraţie la cel mult şapte persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate la cinci persoane.
Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, a scris Marcel Ciolacu, luni pe Facebook.
El a mai spus că liderii coaliţiei de guvernare au indentificat astfel, „zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări şi desfiinţări de instituţii”.
„Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat în scopul favorizării proiectelor şi investiţiilor care chiar fac diferenţa. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate. Doar aşa vor exista economii importante şi constante, pe termen lung, la bugetul de stat”, a mai precizat şeful Guvernului.
Prim-ministrul social-democrat a adăugat că resursele naturale aflate în proprietatea statului nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole şi a subliniat că vor fi actualizate toate redevenţele cu rata inflaţiei.
„În acelaşi timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la preţuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevenţelor cu rata infaţiei! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, a conchis Ciolacu.