Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global al universităților. Este pentru prima dată când România nu mai este prezentă în acest top după ce, în 2022, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost singura instituție de învățământ superior din țara noastră prezentă în acesta.
Shanghai Ranking Consultancy a publicat marți lista Shanghai Ranking 2023, în care Universitatea americană Harvard se poziționează pe primul loc.
Din cele aproximativ 30.000 de universități ale lumii, aproximativ 2.500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1.000 au fost făcute publice.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este universitatea din România cu tradiția academică cea mai veche care a început acum 441 de ani și reprezintă cea mai mare comunitate academică din țară cu peste 55.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe.
Încă de la fondare UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de șapte ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților.
Mai mult, de foarte mulți ani, UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.)
“România a rămas nereprezentată în rankingul Shanghai 2023. UBB nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale
România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale. Aceasta în condițiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU).
Țări vecine și/sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking (ex. Belgrad/Serbia, Lubliana/Slovenia, Budapesta-Szeged/Ungaria, Zagreb/Croația, Vilnius/Lituania etc.).
În acest context, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, declară:
1. „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!
2. Structural:
Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional.
Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament.
3. Specific:
UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect!), cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU).
Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science (ex. umaniștii publică cărți/capitole). Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an). Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura timp până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa), dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU)” , au transmis reprezentanții UBB printr-un comunicat de presă.